Banca Mondială prognozează o creștere de 0,4% pentru economia României în acest an, de 1,3% în 2026 și, respectiv, de 1,9% în 2027, revizuind în scădere estimările anterioare. În aceeași perioadă Bulgaria crește cu 3%, respectiv 2,9% și 3,1%, iar Polonia, țară de referință pentru noi, cu 3,2%, 3% și, respectiv, 2,9%. Astfel, în statistica prezentată de Banca Mondială, conținând peste 20 de țări din Europa Centrală și de Est și Asia, inclusiv Turcia și Rusia (+0,8%), România va avea în 2025 cea mai slabă performanță, sub Rusia și Republica Moldova (+1,5%) și Belarus (+1,9%).
Creșterea economică în Europa și Asia Centrală (ECA) a încetinit, dar regiunea a rămas rezilientă în fața provocărilor globale și regionale continue, potrivit celei mai recente analize economice pentru Europa și Asia Centrală a Băncii Mondiale: „Locuri de muncă și prosperitate”.
Se estimează că PIB-ul regional va crește cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere față de 3,7% în 2024, în principal din cauza unui ritm mai lent de expansiune în Federația Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producția regiunii, creșterea este probabil să rămână aproape neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an și anul viitor.
„Economiile în curs de dezvoltare din regiune trebuie să întreprindă reforme curajoase pentru a transforma reziliența într-o creștere mai puternică a productivității, cu rezultate și locuri de muncă adaptate la schimbările demografice din regiune, care valorifică avantajele sale naturale”, a declarat Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală. „Este important ca țările să își consolideze sectorul privat, să îmbunătățească educația și să se conecteze mai bine la nivel internațional, regional și intern, concomitent cu atragerea de capital privat. Provocarea în regiune este aceea de a crea oportunități pe piața muncii și de a transformara locurile de muncă slab calificate în locuri de muncă de calitate”.
Creșterea economică în Europa și Asia Centrală (ECA) a încetinit, dar regiunea a rămas rezilientă în contextul provocărilor globale și regionale continue. Produsul intern brut regional va crește probabil cu 2,4% în termeni reali în acest an, în scădere de la 3,7% în 2024, din cauza unui ritm mai slab de expansiune în Federația Rusă. Excluzând Rusia, care reprezintă aproximativ 40% din producția regiunii, creșterea va rămâne probabil neschimbată, la aproximativ 3,3% în acest an și anul viitor. Creșterea în Turcia și Polonia se va consolida la 3,5%, respectiv 3,2%, susținută de o cerere puternică a consumatorilor și de o creștere robustă a investițiilor. Ritmul expansiunii economice în Asia Centrală – subregiunea cu cea mai rapidă creștere din ECA pentru al treilea an consecutiv – este proiectat să se consolideze la 5,9% în 2025, de la 5,7% anul trecut, determinat de o producție mai mare de petrol în Kazahstan, remitențe mai mari și cheltuieli mai mari cu investițiile publice și private.
Consumul privat rămâne principalul motor al creșterii economice în Europa Centrală și de Est, deși ritmul său se moderează pe măsură ce creșterile salariale reale se diminuează și crearea de locuri de muncă încetinește. Creșterea puternică a creditului – în special în Asia Centrală, Caucazul de Sud, Balcanii de Vest și Turcia – continuă să susțină cererea gospodăriilor. În multe țări, investițiile au susținut creșterea, fiind susținute de cheltuielile publice pentru infrastructură și apărare și de fluxurile sporite de investiții străine directe. Exporturile se redresează modest, incertitudinea politicii comerciale globale afectând lanțurile de aprovizionare și punând presiune pe furnizorii de automobile din Europa Centrală și Balcanii de Vest.
Se preconizează că regiunea ECA va înregistra o creștere economică modestă, până la 2,6% în medie în anul 2026 – 2027. În Rusia, creșterea va slăbi probabil și mai mult, până la 0,8% anul viitor, înainte de a accelera ușor la 1% în 2027. În schimb, se așteaptă ca expansiunea economică din Turcia să continue să câștige avânt, ajungând la 4,4% în 2027. Consumul privat, susținut de salarii, remitențe și transferuri sociale, cheltuielile continue pentru infrastructură și o redresare treptată a comerțului în afara Rusiei vor susține probabil creșterea în întreaga regiune. Cu toate acestea, există riscuri substanțiale de evoluție nefavorabilă. Progresul lent în avansarea reformelor structurale a limitat posibilitatea de redresare a creșterii productivității și de accelerare a convergenței către statutul de economie cu venituri ridicate. Tensiunile comerciale și geopolitice, precum și presiunile inflaționiste persistente au accentuat, de asemenea, vulnerabilitățile regiunii.
