Acasă » Petrol și Gaze » Aristotel Jude: După anul 2021, cu siguranţă vom fi într-o piaţă liberă a gazelor naturale

Aristotel Jude: După anul 2021, cu siguranţă vom fi într-o piaţă liberă a gazelor naturale

2 septembrie 2016
Consumatori
Gabriel Avăcăriței
  • Producătorii de gaze nu vor mai fi obligaţi să pună cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată
  • Furnizorii de gaze vor fi obligaţi să tranzacţioneze pe burse până la 40% din totalul portofoliului anual
  • Codul reţelei ar urma să se aplice cu începere de la 1 noiembrie 2016
  • Este nevoie de modificarea legislaţiei pentru a permite funcţionarea punctelor virtuale de tranzacţionare

Miercuri, 31 august, energynomics.ro a găzduit o nouă întâlnire informală dedicată experţilor şi decidenţilor din industria energetică – Energy Breakfast Club: Piaţa de gaze – pentru un model de piaţă funcţional. Dialogul a fost deschis de Aristotel Jude, secretar de stat în cadrul ministerului Energiei, responsabil cu sectorul de petrol şi gaze cu observaţia că România are un model de piaţă în sectorul gazelor naturale, iar acesta este dat de suma prevederilor legale şi de reglementare din domeniu. „Întrebarea care se pune este dacă acest model este funcţional şi fezabil, dacă este la nivel european şi în consecinţa reglementărilor europene”, a început Aristotel Jude.

El a subliniat că soluţii sustenabile pentru numeroasele probleme din sectorul de gaze pot apărea numai pe baze economice, într-un climat de afaceri deschis şi stimulativ. Aristotel Jude a prezentat liniile de forţă ale viitorului cadru legislativ pentru industria de petrol şi gaze, menit să stimuleze funcţionarea pieţei pe trei principii de bază: transparenţă, non-discriminare şi competiţie.

Transferul dreptului de proprietate se va face la PVT

Activitatea de transport gaze naturale este una dintre premisele principale pentru buna funcţionare a pieţei, iar în acest domeniu o problemă majoră este punctul virtual de tranzacţionare (PVT) şi modul de rezervare a capacităţii de transport, a subliniat Jude. „Este foarte important să avem o împărţire corectă a modului în care se face rezervarea de capacitate. Să avem rezervare de capacitate de intrare – care să confere utilizatorului de reţea dreptul să transporte gazele naturale până în PVT, iar rezervarea de capacitate de ieşire să dea drept utilizatorului de reţea să extragă gazele naturale din PVT. Este o cerinţă a regulamentelor europene”, a explicat Jude.

PVT va fi un punct noţional în care se face transferul dreptului de proprietate, legat cu platformele de tranzacţionare, iar pentru aceasta este nevoie de o modificare în legislaţia primară. „Gazele naturale sunt bunuri de gen, reglementate de codul civil, iar, ca bunuri de gen, proprietatea asupra gazelor naturale se transferă la cântărire / măsurare. Până în anul 2015, alocările şi închiderile se făceau la nivelul furnizorilor, iar pe noul cod, alocările şi închiderile se vor face la nivelul utilizatorilor de reţea”, a explicat Jude.

„Fără clarificări în acest sens în legislaţia primară, nu putem urmări proprietatea” şi nu putem avansa într-un model de piaţa funcţională, a mai spus secretarul de stat. „Dacă vom ajunge la un sistem de alocare care să conducă la siguranţa managementului de echilibrare comercială, vom reuşi în sfârşit să demarăm un procest evident de dezvoltare a pieţei de gaze naturale într-un mod sustenabil.”

OUG pentru creşterea lichidităţii pe pieţele centralizate

Pentru a oferi posibilitatea de echilibrare comercială a sistemului naţional de transport, avem nevoie de o piaţă lichidă şi exigibilă. În prezent, piaţa de tranzacţionare este ilichidă şi nu oferă suportul necesar al unor tranzacţii intra-day.

De aceea, ministerul Energiei va demara o consultare publică pentru promovarea unei OUG cu scopul de a stimula tranzacţiile pe pieţele bursiere. „Una dintre modificări este limitarea în timp a aplicabilităţii articolului 124, litera e), din legea 123”, a explicat Aristotel Jude.

Articolul 124, Legea 123, include între obligaţiile principale ale producătorului de gaze naturale, la litera e)

să pună cu prioritate la dispoziţia furnizorilor cantităţile de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie, necesare acoperirii consumului pe piaţa reglementată, în conformitate cu reglementările ANRE privind respectarea graficului de liberalizare a preţurilor şi de asigurare a gazelor naturale pentru clienţii captivi, furnizorii având obligaţia respectării destinaţiei acestor cantităţi de gaze naturale; restul producţiei proprii, mai puţin cantitatea de gaze naturale aferentă consumului tehnologic definit la art. 100 pct. 35, va fi pus la dispoziţia pieţei concurenţiale;

Articolul este baza de pornire a unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, care a trecut de avizul motivat şi poate ajunge oricând la Curtea Europeană de Justiţie. „Intenţia noastră este de a închide această procedură de infringement”, a declarat Aristotel Jude.

„Această modificare va reprezinta un pas imens înainte către formarea liberă pe piaţă a unui preţ real la gaze”, a susţinut reprezentantul ministerului Energiei. În prezent, „articolul 124 pune cu prioritate în piaţă la un preţ administrativ gazele naturale din producţie internă către furnizori, care mai apoi recomercializează în baza unui preţ final reglementat acest gaze către consumatorul casnic”. Avem, deci, două decizii administrative, prin care se impun preţul de intrare şi preţul de ieşire a gazelor naturale în piaţă. „Vorbim despre un volum semnificativ, de 4 miliarde de metri cubi pe an”, a precizat Jude.

Furnizorii de gaze, aduşi pe burse prin forţa legii

„În piaţa gazelor naturale, există contracte bilaterale pentru 98,5% din consumul României. Pe burse s-a tranzacţionat doar 1,5%, adică numai 1,7 milioane de MW dintr-un consum de 121 de milioane de MW”, a anunţat Aristotel Jude. Or, o piaţă nu există fără tranzacţii. De aceea, ministerul Energiei intenţionează să mai modifice un articol, astfel încât „să instituim obligaţia furnizorilor să achiziţioneze gazele naturale necesare consumatorilor casnici, reglementaţi, într-un mod transparent, nediscriminatoriu şi concurenţial”.

Potrivit lui Aristotel Jude, această decizie va asigura nu doar creşterea lichidităţii pieţelor centralizate, dar şi sustenabilitatea şi echilibrul în ceea ce priveşte metodologia de calcul a preţului final reglementat, pentru că „reglementatorul va avea posibilitatea de a verifica modul în care aceste cantităţi au fost achiziţionate.”

Noi servicii de înmagazinare a gazelor naturale

„Ne dorim ca activitatea de înmagazinare să devină şi ea sustenabilă din punct de vedere economic, inclusiv în contextul proiectului BRUA, care va obliga România să intre în competiţie cu celelalte pieţe europene”, a mai spus Jude. În prezent, activitatea de înmagazinare funcţionează în cicluri sezoniere de injecţie şi extracţie, dar are potenţialul de a se dezvolta pentru a oferi serviciile pe care le solicită operatorii din piaţă: depozite multi-ciclu, depozite tehnologice şi depozite strategice.

„Trebuie să înţelegem că înmagazinarea strategică – capacităţi şi volume – este destinată situaţiilor de criză”, a precizat Jude. Depozitele strategice nu vor asigura, deci, cantităţi necesare acoperirii vârfurilor de consum, care ţin de partea comercială a pieţei de gaze naturale. „Furnizorii au obligaţia asigurării cantităţilor de gaze naturale către consumatorii din propriul portofoliu, […] pentru că ei au încheiate contracte cu clienţii finali.”

Autor: Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al Energynomics din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare Energynomics: site-ul, revista și evenimentele proprii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *