Numărul de mașini electrice crește an de an în România grație, în principal, subvențiilor acordate de stat, printre cele mai mari din UE. În același timp, ar trebui ca România să preia modelul european de a interzice accesul mașinilor poluante în anumite zone urbane, pentru a stimula suplimentar achiziția de autovehicule electrice sau hibride.

”În România, în acest moment, punem accent doar pe subvenții și nu discutăm despre zone de restricție pentru vehiculele poluante sau despre elemente de taxare diferențiată în funcție de gradul de poluare”, a declarat Dragoș Fundulea, consultant principal la Roland Berger, la conferința “Orașe inteligente“, organizată de Energynomics.

România oferă unele dintre cele mai multe generoase stimulente pentru achiziția de mașini electrice, dar statele din vestul Europei încep deja să reducă sau să elimine granturile pentru achiziția unor astfel de autovehicule. Bugetul programului guvernamental Rabla Plus bugetul aproape s-a dublat de la an la an, dar fără introducerea altor constrângeri (de exemplu, taxa pe niveluri de poluare sau introducerea unor zone cu emisii scăzute), programul Rabla Plus devine în sine un limitator al creșterii sustenabile a vehiculelor electrice prin crearea unei dependențe de acordarea subvențiilor de la stat.

Potrivit lui Fundulea, din perspectiva achiziției de mașini electrice, ”deocamdată suntem pe o traiectorie bună”, pentru că anul trecut unul din nouă vehicule noi înregistrate în România a fost electric sau hibrid.

Astfel, România a depășit cota de 10.000 de mașini electrice vândute, respectiv de 3.600 de vehicule plug-in hybrids, iar numărul locurilor unde sunt amplasate stații de reîncărcare a ajuns la 1.350.

Totuși, nu este prea clar dacă avansul înmatriculărilor de mașini electrice se datorează dorinței cumpărătorilor de a contribui la reducerea poluării sau este generat de nivelul generos al subvențiilor acordate de guvern la achiziția unei astfel de mașini și de costul vehiculelor. ”Cererea este în urcare, dar în zona de reglementare, deși avem programe ca Rabla Plus, al căror buget se dublează în fiecare an, vedem că nivelul scade în evaluarea noastră. Schema de sprijin guvernamental Rabla Plus a fost un motor cheie pentru creștere, bugetul aproape dublându-se față de 2021. Aș vrea să cred că tranziția energetică este factorul principal al acestei creșteri, dar de multe ori factorul economic e cel decisiv, balanță pentru că multe dintre acele 11.000 de mașini sunt printre cele mai ieftine de pe piață. În concluzie, trebuie văzut dacă tranziția verde sau prețul cel mai scăzut a fost motivul achiziției acelei mașini”, a continuat Fundulea.

DESCARCĂ PREZENTAREA LUI DRAGOȘ FUNDULEA

Mașinile electrice au ajuns anul trecut la o cotă de piață de 11,7% în România, iar înregistrările noilor modele hibrid electrice și plug-in au fost mai mari decât în perioada 2018-2021. Practic, în 2022, au fost înregistrate peste 15.000 de noi mașini verzi, în creștere cu 70% față de 2021, vehiculele electrice reprezentând 3 din 4 vehicule verzi înmatriculate.

Potrivit lui Fundulea, sistemul de impozitare a vehiculelor românești este foarte simplist pentru că se concentrează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului mașinii, în timp ce statele europene folosesc o combinație de cel puțin trei valori separate sau componente pentru a determina nivelul de taxare auto.

Conferința “Orașe inteligente“ a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri, între care ABB, ENGIE Romania, Finder, Flash Lighting Services, Photomate, REI Group, SIXT.