Tendințe de business în 2020 – Câteva motive de optimism…

0

… și câteva dimpotrivă

Acesta ar fi titlul potrivit și complet pentru acest articol, un text care apare după ce am avut oportunitatea și onoarea de a fi moderatorul primei întâlniri de networking pentru afaceri organizate de Camera de Comerț Româno-Britanică – BRCC și Energynomics, pe 11 februarie, la Palatul Noblesse. Cinci speakeri remarcabili au abordat întrebarea „Care sunt tendințele de afaceri ale anului 2020 în România?”. Au fost câteva minute de discurs din partea fiecăruia dintre vorbitori și apoi o sesiune de întrebări și răspunsuri în care s-au implicat câțiva dintre cei 45 de invitați în audiență.

Prima idee care a ieșit în evidență a fost una mai degrabă optimistă, deoarece toți vorbitorii s-au referit la faptul că se face simțită o prosperitate în creștere pentru România și pentru români. Pare să fie rezultatul unui deceniu de creștere economică puternică, în care majoritatea românilor au înregistrat o creștere accelerată a veniturilor. („Oamenii sunt în mai mare măsură dispuși să plătească pentru produse și servicii de bună calitate”, a spus cineva.)

Iată și câteva cifre care susțin acest sentiment: PIB-ul pe cap de locuitor, calculat potrivit puterii de cumpărare a crescut cu 25% din 2010 până în 2018, iar câștigurile anuale nete au crescut, în medie, cu mai mult de 70% în același interval. (sursa datelor: Eurostat).

Aș mai adăuga încă două motive de optimism. În primul rând, România are acces acum la numeroase resurse financiare, pe lângă capitalurile proprii ale companiilor și ale consumatorilor. Sunt încă disponibile sume mari de bani în fonduri europene și, după septembrie 2019, când bursa românească a trecut de la statutul de piață de frontieră la cel de piață emergentă, un val de mari fonduri de investiții caută noi oportunități de afaceri în România. În al doilea rând, după mai bine de trei ani de incertitudine în ceea ce privește direcția strategică pe care ar putea-o adopta România (piață liberă vs piețe centralizate și reglementate, principii europene vs naționalism autarhic etc) – acul busolei politice pare să revină spre calea pe care România a ales-o chiar înainte de intrarea în Uniunea Europeană, în 2007.

„În piața muncii, șomajul este foarte scăzut și oamenii au încredere”, a remarcat Colin Lovering, Vicepreședintele Camerei de Comerț Româno-Britanice. „Tendințele din piața muncii indică spre diverse forme de nomadism, între altele, din ce în ce mai mulți oameni muncesc pe bază de proiect”, a dezvoltat Lovering. „Anticipez că industrii precum asistența medicală și educația, turism și ospitalitate vor fi industriile care vor crește rapid. […] Durata medie de viață a crescut și cred că toate domeniile de activitate mai tradiționale, cum ar fi asistența medicală, stomatologia, în general serviciile medicale vor fi tot mai bine plătite, deoarece va fi din ce în ce mai avantajos să deții acest tip de abilități.”

Sectorul imobiliar din România este în bună formă, consideră George Didoiu, Directorul Tenant Representation al companiei Colliers. „Din ce în ce mai mult, segmentul de real estate se adresează oamenilor. Ce vedem în prezent este că dezvoltatorii și companiile iau în considerare tot mai mult elementul uman. Atunci când dezvolți o clădire de birouri, de exemplu, nu te mai uiți doar la metri pătrați (mp) și nivelul chiriei pe metrul pătrat; trebuie să te asiguri că oferi o experiență”, a explicat el. „Noile proiecte de birouri sunt pline de spații de co-working, de energie curată; nu vorbim numai de faptul că imobilele sunt certificate ca fiind verzi, în ceea ce privește utilizarea eficientă a resurselor, dar sunt certificate și ca fiind sănătoase, o tendință care nici în Europa nu este foarte puternică! Toate aceste sunt semnale foarte pozitive.”

Au fost, firește, și considerații legate de chestiunile problematice și mai dificile.

OBȚII FINANȚAREA DACĂ AI LEGISLAȚIE STABILĂ „Energia este, din motive întemeiate, un subiect de mândrie națională în România”, a început Radu Dudău, Co-fondator și Director al Energy Policy Group (EPG). “În același timp, sectorul este tulburat de un anumit grad de confuzie și incertitudine”, a continuat el. Acordul european Green Deal va fi o provocare majoră pentru România, o țară care depinde foarte mult de combustibilii fosili, cărbune și gaze naturale. „Acordul pare să reducă drastic posibilitatea de finanțare pentru proiectele care vizează modernizarea infrastructurii în sectorul gazelor”, a avertizat el. România are un deficit perceptibil de capacității de generare a energiei electrice, a mai spus Radu Dudău. „Te-ai fi gândit că investitorii ar fi decis până acum să bage bani în generarea de energie electrică, dar din anumite motive nu au făcut-o. Se pare că, în mare parte, aceste motive țin de instabilitatea legislativă”, a completat. Totuși, există speranța că viitorul fond de modernizare, un nou instrument finanțat din bani europeni pentru țările din Estul Europei va acoperi o mare parte din necesarul de investiții pentru această tranziție, care înseamnă în mod fundamental o trecere de la cărbune la gaz, prin construirea de noi turbine pe gaz în ciclu combinat. (CCGT-uri). „Mai este, de asemenea, spațiu pentru noi capacități în regenerabile, iar eficiența energetică are un potențial imens în România”, a conchis Radu Dudău.

ADOPTĂ MENTALITATEA POTRIVITĂ „Mă consider un om al industriei energetice, după 20 de ani petrecuți în această industrie, dar când mă uit la tendințele manifestate în ultimele decenii, sunt puțin dezamăgit”, a declarat Răzvan Copoiu, Vicepreședintele Diviziei Industrie pentru Europa de Sud-Est, în cardul Schneider Electric. „Văd că încă privim spre trecut, nu urmărim tendințele momentului. În România există foarte puțin interes pentru problemele care domină astăzi agenda peste tot în lume, între are rețelele inteligente, mașinile electrice, prosuming.”

Este un decalaj enorm între marile tendințe la nivel global și abordarea românească: „Încă dezbatem despre modernizarea unei centrale electrice, despre cum să facem o mică automatizare…”

Răzvan Copoiu s-a referit la realitatea augmentată ca instrument prin care poate fi abordată problema deficitului de forță de muncă bine calificată. „Putem avea o persoană care nu este foarte bine instruită, poate un inginer, dar care nu are multă experiență și care sigur cunoaște în detaliu un anume sistem dintr-o fabrică. Tendința este să oferim acestei persoane un dispozitiv care să-i ghideze toate intervențiile pe baza unui suport de tip realitate augmentată digital”, a spus el.

În acest sens, el a lansa un apel din partea sectorului privat către guvern: Folosiți oamenii cu gândirea potrivită pentru a avansa către viitor!

ABORDAȚI FACTORUL UMAN În cele din urmă, oamenii – clienți și angajați, deopotrivă – s-au dovedit a fi numitorul comun al conversației, iar ideile exprimate au fost în linie cu ideea centrală a unui studiu global abia lansat de Accenture: pentru a fi competitive și a avea succes într-o lume în care digitalizarea este prezentă peste tot, companiile trebuie să se concentreze pe găsirea echilibrului între „valoare” și „valori”, adică între creșterea valorii business-ului și valorile în care cred clienții și angajații, precum și așteptările acestora, scrie raportul Accenture Technology Vision 2020.

De asemenea, fiecare vorbitor a evidențiat impactul inteligenței emoționale asupra performanței profesionale și importanța leadership-ului în organizații, în acest context, cât de dificil devine procesul de motivare și menținere a angajaților.

Pe 11 februarie, Energynomics împreună cu Camera de Comerț Româno-Britanică au organizat primul eveniment comun de tip Business Networking Breakfast, la Palatul Noblesse. Vorbitorii invitați au fost:

  • Colin Lovering – Vicepreședintele Camerei de Comerț Româno-Britanice
  • Radu Dudău – Co-fondator și director al Energy Policy Group (EPG)
  • George Didoiu – director Tenant Representation în cadrul Colliers
  • Răzvan Copoiu – Vicepreședintele Diviziei Industrie pentru Europa de Sud-Est, în cardul Schneider Electric
  • Michael McNeir – Manager la Deloitte Central Europe

Publicul a fost alcătuit din aproximativ 45 de persoane, reprezentând peste 30 de organizații între care 3G Enterprise Creative, A-Best, Apogeum Club, British-Romanian Chamber of Commerce – BRCC, Center for Global Studies, Coaching Partners, Colliers, Colun Tax Consulting, DeBizz, Deloitte, Domeniul Bogdan, EnergoBit, Energy Policy Group – EPG, Energynomics, Entersoft, EximBank, EY, FPPG, Gift Land, Hays, Marriott, McGregor & Partners, MVM Energy, Phoenix Contact, Photon Energy, R&R Partners, Romelectro, Schneider Electric, Telios, WFS.

Share.

Despre Autor

Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al energynomics.ro din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare energynomics.ro: site-ul, revista, emisiunea TV și evenimentele proprii.

Lasă un comentariu