România are mii de megawați de proiecte de energie regenerabilă anunțate sau în curs de dezvoltare, dar adevărata provocare pentru acest sector nu mai este numărul de proiecte sau autorizațiile obținute. Problema cheie a devenit maturitatea reală și bancabilitatea acestor investiții. Potrivit lui Zoltan Nagy-Bege, directorul departamentului de piețe de energie al CIGA Energy Advisory, modul tradițional de evaluare a maturității unui proiect nu mai este suficient, chiar și în cazul în care dezvoltatorii dețin majoritatea autorizațiilor necesare.
„Nu doar megawații contează, ci mai ales megawații-oră, adică modul în care vor fi operate aceste proiecte, cum vor intra pe piață și ce strategie vor avea într-o piață energetică în rapidă schimbare”, a declarat Bege, cu ocazia Energynomics Day, în cadrul Green Energy Expo & Romenvirotec.
O analiză a proiectelor de energie regenerabilă din România arată că multe dintre acestea par avansate pe hârtie. Numeroase proiecte dețin deja autorizații de racordare la rețea, acorduri de racordare la rețea, autorizații de construire și chiar autorizații de înființare emise de autoritatea de reglementare în domeniul energiei. În unele cazuri, dezvoltatorii au indicat, de asemenea, că finanțarea a fost asigurată. Cu toate acestea, acești indicatori nu garantează neapărat că un proiect va fi construit sau că este complet matur. Un exemplu recent a fost retragerea unei autorizații de înființare după ce finanțarea finală obligatorie nu a fost asigurată. În total, aproximativ 7 GW de proiecte din diferite tehnologii din România dețin în prezent autorizații de înființare, ceea ce înseamnă, teoretic, că finanțarea ar trebui să fie asigurată. Totuși, nu toate pot fi considerate pe deplin viabile.
Condițiile pieței s-au schimbat semnificativ în ultimii ani, în special pentru proiectele fotovoltaice. Producția de energie solară este foarte expusă fluctuațiilor prețurilor de piață în orele când producția atinge valori maxime, iar prețurile energiei electrice pot scădea brusc. Drept urmare, dezvoltatorii trebuie să elaboreze strategii comerciale mai complexe pentru a rămâne competitivi și a putea obține finanțare. Potrivit lui Bege, și creditorii au devenit mai prudenți. Expunerea comercială pură (vânzarea energiei electrice exclusiv la prețurile de piață) nu mai este considerată acceptabilă de multe instituții financiare. În schimb, băncile se așteaptă din ce în ce mai mult ca dezvoltatorii să adopte strategii multi-piață și acorduri de achiziție de energie electrică (PPA) mai sofisticate, inclusiv contracte bazate pe profiluri adaptate la modelele de generare ale centralelor solare.
Stocarea este o altă componentă care câștigă importanță, deși sectorul este încă în fază incipientă, iar finanțarea rămâne dificilă. Bateriile sau capacitatea de stocare contractată pot ajuta proiectele din domeniul energiei regenerabile să gestioneze volatilitatea și să optimizeze veniturile, dar băncile încă învață cum să evalueze aceste modele de afaceri.
Sistemul energetic românesc intră, de asemenea, într-o perioadă de schimbări structurale, a adăugat Bege. Întreruperile planificate, precum oprirea unității 1 a Centralei Nucleare Cernavodă, care va elimina temporar aproximativ 700 MW de pe piață, vor crește necesitatea unei capacități de generare flexibile. Se preconizează că centralele electrice pe gaz vor juca un rol semnificativ în înlocuirea acestei capacități, cu proiecte mai mici, de 50 până la 150 MW, aflate deja în curs de dezvoltare. În același timp, mixul energetic va trebui să echilibreze mai multe tehnologii. Proiectele solare, eoliene, pe gaz, baterii și hidroelectrice mai mici vor contribui toate la stabilitatea sistemului pe măsură ce piața evoluează.
Între timp, modificările legislative adaugă și mai multă incertitudine. Începând din 2025, România a introdus un nou cadru de conectare la rețea bazat pe licitații de alocare a capacității, deși se aplică încă o perioadă de tranziție pentru proiectele care au depus studii de soluții înainte de sfârșitul anului trecut. Acest lucru înseamnă că piața poate rămâne neclară timp de câteva luni, până când Transelectrica va publica date actualizate privind capacitatea rețelei și studii de conectare.
Sunt zvonuri potrivit cărora proiecte cu o capacitate totală de 60-70 GW de energie solară, eoliană și de stocare ar fi solicitat soluții de rețea în baza reglementărilor anterioare. Cu toate acestea, la fel ca în cazul proiectelor anunțate în prezent, se preconizează că doar o parte din aceste proiecte vor ajunge în faza de construcție, a adăugat Bege. Pentru investitori, contextul actual prezintă atât oportunități, cât și incertitudini, dar, având în vedere vizibilitatea limitată asupra proiectelor care vor fi realizate în cele din urmă, este de anticipat că lunile următoare vor remodela piața și vor determina care dintre proiecte sunt cu adevărat mature, viabile din punct de vedere financiar și gata să furnizeze energie electrică în rețelele din România.
Conferința Energynomics Day a fost organizată de Energynomics, în cadrul Green Energy Expo & Romenvirotec, cu susținerea partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, Baringa, Big Store, Think Blu Solution.