Zăcămintele de pe uscat ale României se epuizează treptat şi, ca în orice alt domeniu din energie, nu avem aproape nicio politică care să fie coerentă, consecventă şi pe care să existe consens între aproape toți politicienii şi autoritățile centrale şi locale, se arată în Raportul „România la răscruce. Devenim dependenți de gaz sau actor regional?”, publicat recent de Asociația 2Celsius.

Potrivit sursei citate, Uniunea Europeană (UE) consumă 155 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale ruseşti, anual, care ar trebui înlocuite chiar din acest an.

„Cu eforturi logistice şi mici întăriri de rețele, 70 bcm pot fi înlocuiți cu importuri de gaz natural lichefiat (GNL), 60 bcm prin eficiență energetică şi substituție cu alți combustibili, iar 15 bcm ar putea fi importați suplimentar din Norvegia sau Algeria. Diferența de 10 bcm poate fi acoperită, pe termen scurt, din depozitele de înmagazinare. 40% din gazul consumat în UE este din Rusia, iar acesta reprezintă 30% din exporturile sale. Asta înseamnă că Rusia este mai dependentă decât Europa de o astfel de tranzacție. Stocarea gazului va deveni imposibilă, iar oprirea producției este extrem de costisitoare pentru Gazprom. Oprirea importurilor de gaze ruseşti este cea mai bună variantă pentru UE, pe termen mediu şi lung, nu însă şi fără costuri pe termen scurt”, se menționează în raport.

În ceea ce priveşte situația din România, documentul relevă faptul că zăcămintele de pe uscat ale țării se epuizează treptat şi, în afară de Black Sea Oil and Gas, care a intrat în producție în iunie, niciunul dintre celelalte zăcăminte noi nu e pe cale să înceapă producția efectiv. De asemenea, demararea noilor proiecte ar putea fi posibilă cel mai devreme în anul 2023, ceea ce înseamnă că exploatarea estimată de 30 de ani se apropie de anul 2050, când UE îşi propune să ajungă la „Net Zero Emisii”.

„Motivul pentru care ne-am mişcat greu cu creşterea producției de gaz în România, ca în orice alt domeniu din energie, este că nu avem aproape nicio politică pe energie care să fie coerentă, consecventă şi pe care să existe consens între aproape toți politicienii şi între autorități centrale şi locale. Nu suntem conectați deloc la discuțiile şi problemele europene, în ciuda ambițiilor de jucător regional. De pildă, deşi suntem „al doilea mare producător de gaze din UE”, n-am avut nicio poziție în strategia europeană privind emisiile de metan sau propunerea de Regulament de anul trecut şi nici nu facem parte din vreuna dintre zecile de organizații internaționale care se ocupă de subiectul gazului, nici cu reprezentanți ai statului, nici din companiile private. România e cam singurul loc din UE unde producția de gaze naturale poate creşte în aceşti câțiva ani”, susține experta în energie Otilia Nuțu, realizatoarea raportului de specialitate.

În tot acest timp, pe lângă investițiile uriaşe necesare noilor exploatări, Guvernul României alocă peste 21,4 milioane de lei, prin diferite programe, pentru extinderea rețelelor de gaze, în condițiile în care nu este clară direcția pe care România o va avea în ceea ce priveşte exploatarea gazului, iar facturile continuă să crească, se notează în analiză.

„Prețurile mari descurajează consumul casnic şi există riscul să construim rețelele de gaze şi să nu le folosim. Extinderea rețelei înseamnă că se va realiza infrastructura stradală, apoi fiecare gospodărie ar trebui să-şi facă instalația de încălzire în interiorul casei şi apoi să plătească factura. Nu ne aşteptăm ca prețurile să scadă în anii următori, pe platforma Bursei Române de Mărfuri prețurile rămân la fel de mari şi pentru contractele cu livrare în 2023, iar Comisia Europeană a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână mari până cel puțin în 2024-2025. La nivel european, gazul poate va fi acceptat drept ‘combustibil de tranziție’, dar situația va fi cu siguranță temporară şi avem nevoie de un plan concret cu care să-l înlocuim, începând cu 2050. Totodată, prin REPower EU, am putea beneficia de fonduri substanțiale pentru investiții în energii regenerabile, care ar pune România pe traiectoria pentru îndeplinirea țintelor climatice”, sunt de părere activiștii de mediu.