România a intrat în linie dreaptă pentru transpunerea Directivei revizuite privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD4), cu termen-limită stabilit la 29 mai 2026. În acest context, provocarea reală nu este doar conformarea cu un act legislativ european, ci valorificarea unui cadru strategic care poate transforma radical stocul național de clădiri. Cu EPBD4, Uniunea Europeană impune un nou standard: clădirile nu mai sunt doar obiecte ale eficienței energetice, ci vectori ai decarbonării, incluziunii sociale și digitalizării.
Pentru România, cheia acestei tranziții o reprezintă calitatea celor trei instrumente fundamentale: Certificatul de Performanță Energetică (CPE), auditul energetic și documentația tehnică de proiectare. Folosite responsabil, acestea devin garanții ale transparenței, eficienței și încrederii, cu beneficii directe pentru cetățeni, investitori și administrațiile publice, insistă Ordinul Auditorilor Energetici din România – OAER într-un comunicat de presă.
Certificatul de Performanță Energetică – din formalitate birocratică în bază de decizie informată
Noua generație de CPE-uri propusă prin EPBD4 promite să înlocuiască superficialitatea cu relevanța. De la simpla bifare a unei obligații administrative, certificatul devine un instrument de evaluare integrată, menit să ofere date clare despre performanța energetică, potențialul de reducere a costurilor și impactul asupra mediului.
Începând cu 2028, noile CPE-uri vor include indicatorul GWP (Global Warming Potential) aferent emisiilor de gaze cu efect de seră, incluzând atât emisiile operaționale, cât și cele înglobate în materiale și echipamente. Acest pas semnalează tranziția de la o abordare statică la una de tip „life-cycle”, capabilă să susțină decizii sustenabile pe termen lung.
Auditul energetic – planificare inteligentă pentru decarbonare reală
EPBD4 acordă auditului energetic un rol central în procesul de renovare aprofundată. Nu mai este suficient un diagnostic general. Se cere o radiografie detaliată, însoțită de scenarii de renovare etapizate și fezabile. Reglementarea Mc001-2022 oferă deja în România o bază metodologică solidă pentru acest tip de audit, dar este nevoie de standardizare, validare și digitalizare extinsă.
Prin audit, clădirea devine un subiect al deciziei raționale, nu al improvizației. Informațiile despre consum, potențialul de economii, sănătatea ocupanților și traseul de decarbonare trebuie prezentate clar, astfel încât investițiile ulterioare să fie orientate strategic, nu conjunctural.
Documentația tehnică de proiectare – coerență, digitalizare, trasabilitate
Al treilea pilon al EPBD4 este documentația tehnică – încă prea adesea tratată ca un set de anexe lipsite de impact. Noua directivă cere ca documentația, inclusiv raportul de conformare NZEB pentru clădirile noi, să respecte standarde europene, să fie digitalizată și integrată în sisteme informatice naționale și europene.
Prin trasabilitatea soluțiilor tehnice, creșterea transparenței și alinierea la bunele practici europene, documentația tehnică va deveni fundamentul unei construcții sustenabile și eficiente energetic. În plus, acest tip de standardizare va limita semnificativ riscul de „greenwashing”, în special în cazul proiectelor finanțate din fonduri publice.
Tranziția energetică echitabilă – calitatea documentelor în slujba justiției sociale
EPBD4 introduce și o dimensiune profund socială: rolul certificatelor și al auditului energetic în combaterea sărăciei energetice. Prin identificarea locuințelor cu performanțe slabe și orientarea fondurilor publice către acestea, documentele tehnice devin instrumente ale incluziunii. „One-stop shops” – centre de consiliere și informare – trebuie să transforme jargonul tehnic într-un limbaj accesibil și util pentru cetățeni.
O a doua șansă pentru sectorul clădirilor
Între 2016 și 2022, sectorul clădirilor din UE a eșuat în a atinge țintele-cheie privind emisiile, consumul energetic și investițiile. EPBD4 oferă nu doar o a doua șansă, ci și o ultimă oportunitate pentru transformare sistemică. Pentru România, provocarea este să treacă de la aplicarea mecanică a prevederilor, la implementarea inteligentă a unui ecosistem de performanță energetică.
Este momentul ca autoritățile, experții, antreprenorii și societatea civilă să coopereze pentru a redefini rolul acestor instrumente. Certificatul de performanță, auditul energetic și documentația tehnică nu sunt simple hârtii – sunt infrastructura invizibilă a viitorului fond construit.