La cea de-a șasea ediție a Forumului România Eficientă, organizat de Energy Policy Group (EPG) cu sprijinul OMV Petrom, clădirile au fost din nou centrul unui dialog strategic despre eficiență, echitate și sustenabilitate. Într-un moment în care Uniunea Europeană reconfigurează peisajul legislativ prin noua directivă EPBD, experți de calibru din instituții europene, autorități publice, industrie și societatea civilă s-au reunit la București pentru a reflecta asupra direcției pe care o ia România în efortul său de a transforma fondul construit într-un aliat al decarbonizării.
Radu Dudău, președintele EPG, a deschis lucrările cu o pledoarie pentru „o cultură a eficienței energetice în clădiri” și a reamintit că România Eficientă este „cel mai mare program multianual dedicat acestui scop, cu o dimensiune educativă, dar și una concretă: renovarea școlilor la standarde nZEB”. Apoi, cu un ochi spre contextul internațional și unul spre comunitățile locale, Dudău a insistat asupra caracterului integrator al Forumului: „Este evenimentul nostru-fanion, locul unde ne întoarcem an de an pentru a evalua ce am reușit și ce provocări avem de depășit.”
La rândul său, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, a subliniat rolul informației și al educației în transformarea societății: „Când înțelegem, ne schimbăm comportamentele”. Proiectul România Eficientă a arătat că asemenea campanii pot crea un efect de multiplicare real, dincolo de fiecare proiect punctual. „Ne bucurăm să vedem deja patru școli renovate și două în curs aici.” Verchere a amintit investițiile de 3,5 miliarde euro asumate de OMV Petrom în proiecte low și zero carbon în acest deceniu, inclusiv în biocombustibili și infrastructură de mobilitate electrică, și a făcut apel la extinderea bunelor practici: „Sperăm ca EPG să creeze un adevărat ‘manual de utilizare’ pentru autoritățile locale, ca să putem replica și scala aceste intervenții cu fonduri europene.”
Din partea Comisiei Europene, Bogdan Atanasiu (DG Energy) a prezentat în exclusivitate noile ghiduri și acte delegate care însoțesc implementarea directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Nu este vorba doar despre tranziția energetică în 2050, a insistat el. Este vorba despre efecte concrete în următorii ani – combaterea sărăciei energetice, creștere economică locală și îmbunătățirea condițiilor de trai. În plus, dacă este aplicată corect, această directivă poate transforma sistemic viețile celor vulnerabili. atanasiu subliniat importanța bazelor naționale de date privind performanța energetică a clădirilor, a pașapoartelor de renovare, dar și a orientării fondurilor europene spre clădirile cele mai ineficiente.
Primul panel al conferinței a adus în prim-plan provocările și soluțiile legate de integrarea criteriilor sociale în procesul de renovare. Eliza Barnea (Bankwatch România) a atras atenția asupra unor bariere persistente: lipsa actelor de proprietate, capacitatea limitată a autorităților locale și lipsa unei baze solide de date despre clădiri. Fără documente legale, cele mai vulnerabile gospodării rămân excluse, a insistat ea. Pentru ca tranziția să fie echitabilă, trebuie să lucrăm cu oamenii, pe teren, în logica comunităților. Ea a menționat și importanța deosebită a planului național social pentru climă, aflat în lucru, ca instrument strategic pentru alocarea celor 6 miliarde euro din Fondul Social pentru Climă.
Cătălin Lungu, președinte OAER, a pledat pentru „renovarea cu prioritate a clădirilor cu cele mai slabe performanțe energetice” și pentru consolidarea mecanismelor de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. Eugen Pănescu, arhitect și membru în board-ul Consiliului Arhitecților din Europa, a completat viziunea tehnică cu una sistemică. Problema nu e doar de bani, a precizat el, ci de voință, de coordonare, de cunoaștere. “Avem o sărăcie de resurse profesionale” la nivel local, pe care trebuie să o corectăm, pentru că nu putem vorbi de renovare profundă fără o strategie coerentă de formare și sprijinire a specialiștilor locali.
Un punct de consens între vorbitori a fost nevoia de a adapta intervențiile la contextul local, atât din punct de vedere tehnic cât și cultural. Eficiența energetică, s-a subliniat, nu este doar o chestiune de tehnologie, ci și una de comportament, încredere și capacitate instituțională. Așa cum a punctat și Radu Dudău: „Nu putem vorbi despre tranziție fără un cadru integrat, care să coreleze planificarea rețelelor de distribuție, politicile fiscale și nevoile reale ale comunităților.”
Tranziția energetică în clădiri este nu doar un imperativ climatic, ci și o oportunitate socială majoră – cu condiția să fie abordată sistemic, participativ și cu o viziune pe termen lung.