Comisia Europeană (CE) propune clasificarea proiectelor de energie nucleară şi gaze naturale ca şi investiţii verzi, în anumite condiţii, se arată într-o analiză realizată de DPA.
Perspectiva investiţiilor în două astfel de industrii controversate, chiar dacă planul pe termen lung este trecerea la energie regenerabilă, a divizat UE în mai multe tabere, respectiv cei care sunt pentru: Franţa, Suedia, Finlanda, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Bulgaria şi România; cei care se opun: Spania, Danemarca, Austria, Luxemburg şi Portugalia; cei care sunt în zona gri: Germania, Belgia, Olanda, Italia, Grecia şi Cipru.
Franţa este mulţumită de plan. A făcut lobby din greu pentru a avea energia nucleară inclusă în eticheta de finanţare verde a Uniunii Europene – sau taxonomia – aşa cum este cunoscută. Franţa este unul dintre principalii producători mondiali de energie nucleară şi speră să atragă investiţii pentru noile centrale pe care intenţionează să se construiască, potrivit Agerpres.
Suedia vede posibilităţi pentru energia nucleară în taxonomie, dar vrea, de asemenea, printre altele, să vadă propuneri îmbunătăţite pentru depozitarea deşeurilor radioactive.
Finlanda vecină foloseşte intens energia nucleară pentru reducerea emisiile de dioxid de carbon şi sprijină includerea energiei nucleare pe lista investiţiilor verzi.
În Polonia, Guvernul a cerut în mod repetat includerea proiectelor de energie nucleară şi gaze naturale pe lista investiţiilor verzi. În prezent, ţara nu are reactoare nucleare, dar intenţionează să construiască şase până în 2043 pentru a renunţa treptat la utilizarea cărbunelui.
Ungaria cere de mult timp ca atât de energia nucleară cât şi gazele naturale să fie considerate surse „verzi” de energie. Ungaria operează o centrală nucleară şi a convenit un acord pentru ca Rosatom din Rusia să construiască încă două. Ţara foloseşte şi centrale electrice pe gaze pentru producerea de energie.
În cazul Cehiei, planificatele criterii de eligibilitate ale CE pentru energia nucleară şi gazele naturale nu merg suficient de departe. Ţara intenţionează să sporească rolul energiei nucleare în mixul său energetic, aşa cum procedează vecina Slovacia, care, de asemenea, sprijină includerea energiei nucleare şi a gazelor pe lista investiţiilor verzi.
Slovenia şi Croaţia, care operează împreună centrala nucleară Krsko din Slovenia, sunt suporteri statornici ai propunerii. Planurile vagi pentru un alt reactor nuclear la Krsko ar putea fi afectate de decizia UE privind taxonomia.
În Bulgaria, care operează în prezent doar o centrală nucleară, taxonomia ar putea duce la revenirea planurilor de a finanţa o nouă unitate construită de Rusia, care a fost amânată din cauza lipsei de finanţare.
România a cerut în mod explicit Comisiei UE să includă energia nucleară şi gazele naturale în taxonomie. Ţara, care are zeci de centrale termice cu funcţionare pe gaze şi o centrală nucleară, intenţionează să construiască mai multe reactoare.