Tranziția energetică nu mai este de mult doar un deziderat al ecologiștilor, ci un proces accelerat de șocurile geopolitice și presiunea de modernizare instituțională, mai ales în Republica Moldova. Într-o discuție moderată de Natalia Chicu, la TVR Moldova, Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics, a conturat în termeni clari transformările în desfășurare, într-un efort de clarificare a conceptelor și a provocărilor reale.

Tranziția energetică are în prezent cel puțin trei accepțiuni majore: decarbonare prin reducerea utilizării combustibililor fosili, independență față de furnizori neprieteni – o necesitate evidentă după invazia Rusiei în Ucraina – și modernizarea rețelelor prin digitalizare și integrarea prosumatorilor. În Moldova, toate aceste dimensiuni s-au accelerat după 2022, în paralel cu parcursul european al țării, care impune nu doar alinierea legislației, ci și crearea unei piețe competitive și funcționale.

Unul dintre marile câștiguri ale ultimilor ani este schimbarea profundă a cadrului instituțional. Moldova a reușit, într-un ritm remarcabil, să creeze un Minister al Energiei, să elaboreze licitații publice pentru capacități regenerabile – atât fotovoltaice, cât și eoliene – și să atragă interesul investitorilor. Rezultatul? O supra subscriere de peste două ori a ofertelor la ultimele licitații, semn că există apetit real pentru investiții în infrastructura energetică locală.

Aceste licitații nu sunt doar un instrument de atragere de capital, ci o formă de garantare a veniturilor investitorilor prin scheme de sprijin, creând predictibilitate și un cadru stabil pentru dezvoltare. Moldova va adăuga astfel cel puțin 165 MW de regenerabile la cei circa 65 MW deja existenți – un pas important spre diversificarea mixului energetic.

Dar investițiile în generare nu sunt suficiente. „Orice piață funcțională înseamnă concurență între actori, transparență și prețuri corecte și previzibile pe termen lung”, a subliniat Avăcăriței. Moldova mai are doi pași critici de făcut: consolidarea legislației și dezvoltarea unei piețe reale de energie. Abia atunci consumatorii vor putea face calcule realiste: merită sau nu să investească în propria producție? Ce este mai eficient acum: să își izoleze casa sau să monteze panouri solare?

Prosumatorii – o soluție promițătoare, dar nu universală

O parte importantă a discuției a vizat rolul prosumatorilor – cei care își produc energia pe care o consumă. În Moldova și România, legislația a evoluat de la contorizare netă la facturare netă, schimbare percepută uneori ca un dezavantaj. Totuși, Gabriel Avăcăriței a clarificat: termenul de prosumator este corect doar dacă produci în principal pentru consum propriu. În momentul în care începi să injectezi cantități mari sau constante în rețea, comportamentul devine unul de mic producător comercial, cu alte reglementări și costuri.

Această nuanță este esențială în discuția despre sprijinul de stat și echitatea costurilor. Rețeaua electrică nu este o baterie gratuită – folosirea ei implică costuri de transport și dezechilibre. Din acest motiv, există o diferență justificată între prețul la care poți „vinde” surplusul și prețul la care cumperi din rețea.

Care este recomandarea pentru gospodăriile casnice? Dimensionați sisteme fotovoltaice foarte aproape de consumul real sau anticipat. Supradimensionarea duce la investiții mai mari, dezechilibre în rețea și presiune din partea reglementatorului de a limita producția. Atunci când adaugi un sistem de baterii, calculul devine mai complex, dar asemenea echipamente sunt cu deosebire utile acolo unde accesul la energie este esențial și întreruperile sunt frecvente.

Tehnologia bateriilor – condiție de competitivitate

La nivelul industriei energetice, investitorii în mari capacități de generare a electricității au înțeles deja lecția. Aproape toate proiectele noi includ sisteme de baterii pentru echilibrarea profilului de producție. Bateriile reduc costurile de dezechilibru și permit livrări previzibile în rețea – un avantaj economic evident. La nivel național, se discută în România despre soluții de stocare pe scară mare, inclusiv hidrocentrale cu pompaj. Moldova, la rândul său, se pregătește să lanseze licitații care să includă cerințe clare privind stocarea, pregătindu-se astfel pentru o rețea mai flexibilă și mai sigură.

Oportunități și limitări în biogaz și biomasa

Un alt capitol important al tranziției îl reprezintă biogazul. În România există deja câteva proiecte funcționale – de la ferme de animale la fabrici de lactate care transformă reziduurile în gaz. Costul mare al gazului convențional face această opțiune tot mai atractivă. Însă dezvoltarea este frânată de lipsa unor lanțuri de aprovizionare sigure cu materia primă – biomasa. Fără o logistică stabilă, investitorii ezită – o problemă care există și în Moldova. Totuși, reglementările europene vor impune creșterea ponderii biogazului în mixul național și încurajează investițiile în acest segment.

Eficiența energetică este viitorul obligatoriu

Deși azi accentul este pus pe construirea de capacități noi, în viitor tranziția se va focaliza pe eficiența energetică. „În 10-15 ani, vom fi construit tot ce ne trebuie și accentul se va muta pe optimizarea consumului”, anticipează Gabriel Avăcăriței. Valul european al renovării (Renovation Wave) este o oportunitate uriașă – peste 40% din consumul de energie merge către încălzirea și răcirea clădirilor. Investițiile în izolație, management energetic și renovare vor genera economii reale, locuri de muncă și vor reduce presiunea pe producția de energie.

Republica Moldova se află în mijlocul unui proces de transformare accelerată. Nu este ușor – presupune reformă instituțională, atragerea de investiții, educarea publicului și a decidenților, dar și cooperare regională. Interconexiunile cu alte state vor juca un rol vital în echilibrarea sistemului.

Pentru profesioniștii din sector, aceste schimbări sunt o invitație clară: să inoveze, să investească inteligent, să construiască parteneriate. Energia viitorului nu este doar regenerabilă, ci și flexibilă, digitalizată și integrată. Republica Moldova nu este o excepție – ci unul dintre locurile unde aceste transformări sunt deja în curs.