Acasă » Petrol și Gaze » Explorare și producție » Tot mai multe proiecte de foraj în perimetrele gazeifere din Europa

Tot mai multe proiecte de foraj în perimetrele gazeifere din Europa

energynomics

Pe lângă diversificare, economisire a energiei sau promovarea surselor regenerabile, unele țări au optat pentru extinderea proiectelor de foraj de gaze existente sau pentru exploatarea rezervelor neutilizate, în timp ce UE se pregătește să pună capăt dependenței de gazul rusesc.

În timp ce Comisia Europeană a comunicat că există trei modalități principale de reducere a dependenței energetice față de Rusia– economii de energie, surse regenerabile și diversificare – multe țări au optat pentru metodele proprii, inclusiv pentru revigorarea proiectelor de combustibili fosili, potrivit Euractiv.sk.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a avertizat recent statele membre să nu dea înapoi, în eforturile lor pe termen lung de a reduce consumul de combustibili fosili, după ce câteva națiuni au revenit la cărbune în urma deciziei Rusiei de a limita aprovizionarea cu gaze.

Unele țări au decis să accelereze sau să extindă inițiativele de foraj de gaze, iar altele au îndepărtat barierele vechi legislative împotriva forajului.

Un exemplu este reprezentat de operațiunea comună de foraj germano-olandeză la Marea Nordului. Proiectul era planificat de ceva vreme, dar guvernul german din Saxonia Inferioară decisese să nu mai elibereze noi autorizații. Ministerul olandez a anunțat recent că landul Saxonia Inferioară „acum ia o decizie diferită din cauza războiului din Ucraina”, iar forajul urmează să înceapă în 2024.

Impulsul pentru extinderea activității de foraj de gaze are loc și în Italia. Țara produce anual în jur de 3,3 miliarde de metri cubi de gaze, iar guvernul estimează că există rezerve de 70-90 de miliarde de metri cubi în subsolul italian. Cu toate acestea, rezervele sunt în prezent blocate prin lege, iar gazele nu pot fi extrase.

În februarie, ca răspuns la criza energetică și la creșterea facturilor la energie, guvernul premierului italian Mario Draghi a început să reflecteze asupra ipotezei dublării extracției.

Războiul din Ucraina a accelerat discuția cu privire la strategia energetică a țării de a-și exploata resursele. După ce Gazprom a tăiat aprovizionarea Italiei, ministrul Tranziției Ecologice, Roberto Cingolani, a decis să revină la foraj, numind ”o greșeală” scăderea producției de gaze de la 20% în anul 2000 la 3-4% în 2020.

România este cel mai mare producător de petrol dintre statele membre UE și are, de asemenea, rezerve dovedite de gaze offshore. Până în aprilie, aceste rezerve au fost blocate. Coaliția de guvernare a fost însă de acord să schimbe legea offshore și a permis investitorilor să exploateze rezervele.

Norvegia a fost în mod tradițional al doilea cel mai important furnizor de gaze pentru UE. După invazia Ucrainei, Norvegia a promis că va ajuta UE să-și reducă dependența de gazul rusesc. Pentru a înlocui gazul rusesc, guvernul norvegian a autorizat o creștere a producției, care a fost întâmpinată cu o puternică dezaprobare din partea opoziției de stânga, avertizând asupra blocării investițiilor în proiectele de combustibili fosili.

Planurile pentru proiecte de foraj de gaze apar nu numai în țările mari cu tradiție de foraj, ci și în cele mai mici. Slovacia este una dintre cele mai gazificate țări din UE, cu 5 miliarde de metri cubi consumați anual. În urmă cu câțiva ani, a fost descoperit un zăcământ de gaze care ar putea acoperi aproximativ 10% din consumul intern, potrivit estimărilor.

În trecut, forajului i s-au opus puternic și ecologiștii, care au susținut că proiectul a fost dăunător și inutil. Războiul a schimbat asta, iar proiectul este din nou pe masă. Potrivit investitorilor, forajul ar putea începe în doi ani dacă totul decurge conform planului.

În prezent, Albania nu consumă, produce sau importă gaze. Cu toate acestea, deține rezerve, iar guvernul face presiuni pentru gazificare atât în ​​producție, cât și în utilizarea energiei, cu mai multe proiecte de extracție care urmează să înceapă, precum și terminale plutitoare de GNL în largul coastei de sud.

În ciuda acestor inițiative, nu toate țările au ales să-și exploateze rezervele de gaz. Bulgaria are aproximativ 480 de miliarde de metri cubi de șist, dar legislația actuală împiedică exploatarea lor, iar guvernul nu are de gând să schimbe acest status quo.

Franța are un potențial semnificativ pentru rezerve offshore și on-shore, dar ca și în Bulgaria sau Italia, legea interzice acordarea de noi autorizații. Cu excepția notabilă a deputatului David Habib, care pledează pentru redeschiderea zăcămintelor de gaze din Alsacia, nu există nici un lobby pentru a schimba situația.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.