Kraftfeld se pregătește în 2026 pentru o piață în care valoarea nu mai vine doar din generare, ci din capacitatea de a determina momentul și modalitatea în care energia ajunge în sistem. Vânzarea recentă a unui proiect ready-to-build (RTB) de 87,5 MW către ENNA Solar reflectă o abordare disciplinată a rotației capitalului, în timp ce decizia sa de a completa fiecare nou proiect fotovoltaic cu stocare semnalează o schimbare strategică mai profundă. Pe măsură ce industria energetică din România devine mai complexă, cu prețuri volatile, Kraftfeld se poziționează pentru a obține fluxuri de venituri diversificate, mai degrabă decât simpla expunere la curba comercială. În acest dialog, Ben Salm-Reifferscheidt, partener fondator al Kraftfeld, responsabil cu tehnologia și inițierea proiectelor, discută despre modul în care integrarea stocării în baterii (BESS) remodelează profilul risc-randament, de ce activele hibride devin esențiale pentru a genera valoare pe termen lung și cum reglementarea, bancabilitatea și asigurările converg pentru a redefini profitabilitatea proiectelor.
Kraftfeld a dezvoltat active fotovvoltaice de sute de MW în România și a vândut recent un proiect gata de construit de aproximativ 87,5 MW. De ce ați ales o strategie de dezvoltare și vânzare în locul uneia bazate exclusiv pe deținerea de active în România? Cum evaluați piața actuală de exit din proiecte?
Kraftfeld urmărește o strategie de dezvoltare, construcție și exploatare pentru majoritatea activelor sale. Cu toate acestea, putem alege atunci când e cazul să vindem unele dintre proiectele noastre RTB în condiții adecvate. Prin monetizarea proiectelor gata de construit, cum este cazul cu tranzacția ENNA, reciclăm capitalul mai rapid și putem urmări un portofoliu mai mare. În lunile următoare, însă, intenționăm să începem construcția a cel puțin două instalații PV + BESS, pe care intenționăm să le păstrăm pe termen mediu și lung.
În ceea ce privește condițiile actuale ale pieței de exit: România rămâne atractivă pentru achiziția de proiecte, deși piața s-a maturizat considerabil. Observăm un interes puternic din partea fondurilor internaționale concentrate pe sectoarele utilități și infrastructură care doresc să aibă expunere pe energiile regenerabile din Europa Centrală și de Est. Deși multiplicatorii de exit au scăzut față de vârful din 2021-2022, sunt încă posibile evaluări sănătoase pentru proiectele de calitate, ami ales atunci când BESS este amplasat împreună cu PV.
Pe piețele pe care activați, aveți experiență atât în domeniul generării de energie solară, cât și în cel al sistemelor de stocare a energiei. În contextul României, în ce măsură este pregătită piața (autoritățile de reglementare, operatorii de rețea, cumpărătorii) pentru parcuri fotovoltaice de mari dimensiuni cu baterii integrate și în ce măsură acest lucru influențează portofoliul dvs. de proiecte??
Piața românească a parcurilor solare cu baterii integrate se află într-un punct de inflexiune — fezabilă din punct de vedere tehnic, dar imatură din punct de vedere operațional. ANRE a făcut progrese în ceea ce privește mecanismele pieței de capacitate și noile prevederi ale codului de rețea, iar Transelectrica și operatorii de distribuție lucrează activ pentru a-și perfecționa metodologiile de studiu al conectărilor pentru sistemele hibride, pe măsură ce acumulează experiență în dinamica încărcării/descărcării BESS. Cea mai mare constrângere o reprezintă cumpărătorii: aceștia înțeleg PPA-urile fotovoltaice, dar încă se familiarizează cu valoarea suplimnetară adusă de BESS în ceea ce privește arbitrajul energiei, serviciile de capacitate și serviciile auxiliare. În același timp, companiile de utilități se concentrează în principal pe dezvoltarea propriilor sisteme de stocare.
Kraftfeld a apelat la stocare pentru a-și proteja portofoliul împotriva canibalizării prețurilor. Începând din 2023, am început să ne modernizăm toate proiectele fotovoltaice adăugând sisteme de stocare co-localizate, dezvoltând în același timp și unele sisteme de baterii autonome (stand alone).
Având în vedere istoricul pe care îl aveți în ceea ce privește operațiunile și tranzacționarea activelor (de exemplu, prin intermediul echipei interne de tranzacționare care vinde energie prin PPA și pe piața spot), cum anticipați evoluția modelelor de venituri în România — în special în cazul proiectelor hibride sau al riscului comercial — și cum vă adaptați strategia în consecință?
Toate proiectele noastre sunt finanțate în prezent pe bază comercială (merchant base), deoarece în condițiile actuale ale pieței este dificil să obții contracte de achiziție a energiei electrice pe termen lung (PPA) bancabile. Pe măsură ce piața se maturizează, ne așteptăm ca această situație să se schimbe, chiar dacă lent.
Adăugarea BESS la proiectele noastre fotovoltaice, precum și dezvoltarea BESS independente ne schimbă fundamental profilul risc-randament. În loc de simpla generare cu expunere la riscul de preț, ne îndreptăm spre optimizarea veniturilor din mai multe surse, inclusiv arbitraj, participare la piața de capacitate, servicii auxiliare și, potențial, optimizarea PPA (utilizarea BESS pentru a consolida producția fotovoltaică și, poate, pentru a obține prețuri premium).
Cât de conștienți sunt dezvoltatorii locali și EPC-urile de riscurile tehnice și operaționale specifice asociate proiectelor BESS în etapele inițiale de proiectare și construcție?
BESS reprezintă o schimbare radicală, dar vine cu potențiale capcane și obstacole. De exemplu, atenția insuficientă acordată modelării degradării bateriilor prezintă un risc considerabil — multe modele presupun o degradare liniară, în timp ce realitatea este mult mai complexă și depinde de modul de utilizare. O cerință de garanție pentru un timp de repaus excesiv între cicluri poate afecta în mod neintenționat veniturile. Apoi, există probleme de proiectare care au legătură cu asigurările, cum ar fi distanțele de siguranță între containerele BESS, care trebuie luate în considerare cât mai devreme posibil. Kraftfeld a răspuns acestei provocări prin creșterea expertizei interne și stabilirea unei relații strânse cu mai mulți furnizori importanți de BESS.
Cum abordează în prezent părțile interesate dintr-un proiect asigurarea ca o condiție prealabilă pentru bancabilitate și care sunt principalele lacune de înțelegere dintre dezvoltatori, finanțatori și asigurători?
Majoritatea dezvoltatorilor tratează asigurarea BESS ca o extensie a acoperirii sistemelor PV, ceea ce reprezintă o înțelegere fundamental greșită a profilului de risc și duce la șocuri în primele de asigurare sau la o acoperire inadecvată. Principala lacună este că dezvoltatorii recurg la consultanții în asigurări prea târziu în dezvoltarea proiectului — dezvoltatorii inteligenți îi implică acum încă din fazele incipiente de proiectare și structurează proiectele având în vedere asigurarea, cum ar fi selectarea furnizorilor de baterii cu un istoric dovedit de siguranță.
Deoarece proiectele PV+BESS co-localizate sunt relativ noi pe piață, există până în prezent puțină experiență în evaluarea și modelarea acestui nou profil de risc.
Care sunt principalele riscuri legate de amplasament și integrare pe care dezvoltatorii ar trebui să le anticipeze atunci când implementează BESS împreună cu echipamentele de generare?
Riscurile critice includ provocări geotehnice și de proiectare — containerele BESS sunt extrem de grele, iar amplasamentele dezvoltate pentru PV au adesea fundații inadecvate; apoi trebuie respectate distanțele de protecție împotriva incendiilor; în fine, mai este și complexitatea sistemului de control: sistemele cuplate la curent continuu impun un management sofisticat al energiei pentru a preveni fluctuațiile de tensiune și eșecurile de coordonare între monitorizarea PV, gestionarea BESS și dispecerizarea rețelei. Cea mai mare provocare operațională ține de complexitatea diagnosticării atunci când proiectele hibride au performanțe slabe, deoarece este dificil să stabilești dacă problemele provin din defecțiuni ale echipamentelor fotovoltaice, din degradarea bateriilor, din algoritmi de distribuție sau probleme ale rețelei, ceea ce întârzie luarea măsurilor corective.
