Circa 178 de primării din România au semnat Planul de Acțiune pentru energie Durabilă, a precizat Robert Gavriliuc, președintele Societății Române Geoexchange, în cadrul conferinței „O&G și geotermal – Experiență și tehnologii transferabile”, organizate de Energynomics.
”Energia geotermală poate fi folosită fie pentru producția de energie electrică, dacă temperatura internă permite acest lucru, sau pentru încălzirea clădirilor de birouri – a școlilor, spitalelor și altor clădiri. Totul depinde de nevoile clădirilor respective. Există numeroase orașe care dispun încă de încălzire centralizată, mai exact, există 69 de sisteme de încălzire centralizată în România. Acestea pot implementa soluții geotermale, de adâncime mare sau mică, iar sistemele pot fi folosite atât pentru încălzire, cât și pentru răcire”, a spus Gavriliuc.
Resursele geotermale de suprafață, aflate în stratul superficial de până la 400 de metri, pot genera energie provenită de la soare, prin radiație directă, dar și din fluxul geotermal. ”România a fost binecuvântată cu astfel de resurse, fiind una din cele mai bogate țări europene din această perspectivă. Din păcate, nu folosim aceste resurse. Putem observa pe harta României o foarte interesantă suprapunere a acestor resurse cu orașele”.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI ROBERT GAVRILIUC
Totodată, resursele de adâncime indică o concentrare în vestul țării, la granița cu Serbia și Ungaria, din Timișoara și până în Satu Mare, precum și zone izolate cum ar fi Călimănești-Cozia-Căciulata sau zona de nord a regiunii București și Ilfov. Arealul ar putea fi mai mare, în condițiile în care harta a fost realizată în anii 1960-70, după explorarea resurselor de hidrocarburi. Astfel, resursele geotermale sunt în mare măsură neexploatate.
Conferința „O&G și geotermal – Experiență și tehnologii transferabile” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri Chinook Consulting Services și Huawei.
150 de persoane s-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog.
