România trebuie să atingă obiectivul neutralității climatice începând cu anul 2050, cu un prag intermediar în anul 2030. Pentru o bună înțelegere a tranziției energetice, trebuie să înțelegem contextul și să avem o comunicare clară, mai ales din perspectiva poziției României referitoare la taxonomie și rolul gazelor naturale, susține Sorin Elisei, Energy & Resources Industry Director, Deloitte.
”Discuția despre tranziție este una importantă în condițiile în care spectrul de finanțări începe să se contureze, să devină tot mai clar. Investitorii își doresc însă un cadru strategic și instituțional bine definit. Acest cadru strategic arată unde va favoriza statul român investițiile, în ce domenii. Bani sunt mulți, dar trebuie bine împărțiți”, a mai spus Elisei, în cadrul conferinței „Investiții pentru tranziția energetică”, organizate de Energynomics, pe 28 ianuarie.
”Referitor la sursele de finanțare, putem discuta de proiecte bazate pe perspective comerciale, în care piața oferă investitorilor semnalul de preț și cadrul stabil și predictibil pentru ca o astfel de investiție să se recupereze. Vorbim de cicluri de recuperare de 20-25 de ani pentru niște investiții mari. Mai avem încă de lucru la cadrul legislativ. Încă nu avem o formă pentru contractele bilaterale (PPA) pe care o vedem în alte state. Apoi, vrem să accesăm diverse instrumente – Fondul de Modernizare, fondurile structurale, Mecanismul pentru o Tranziție Justă, scheme de ajutor de stat. Aici e important să ne uităm la dimensiunea potențialilor beneficiari.”
O problemă foarte spinoasă o reprezintă ajutorul de stat, unde pentru a obține aprobarea Comisiei Europene, în cazul proiectelor foarte mari, de sute de milioane de euro, pot trece și doi-trei ani de la lansarea notificării. “Bani vor fi, însă trebuie să lucrăm foarte atent la cadrul de implementare – și aici trebuie implicate, încă de la discuțiile inițiale, și băncile, care au un cuvânt important de spus, dar și beneficiarii, așa încât atunci când vine cu o abordare, statul român să o fi discutat deja cu piața”, a adăugat Elisei.
Mai mulți bani privați
„Banii de care avem nevoie pentru a realiza tranziția energetică trebuie să includă sectorul privat și instituțiile financiare internaționale și băncile comerciale – fără acestea tranziția nu va avea loc. Din perspectiva surselor, sunt cele accesate la București, dar și surse accesate la Bruxelles – cum ar fi Fondul pentru Inovare. Fără îndoială, tranziția va presupune tehnologii noi, așa că ar trebui să fim mai proactivi – și la nivelul companiilor private, dar și al statului, care să dea semnalele corecte. Tehnologiile noi vin cu proiecte-pilot, cu proiecte demonstrative, cu o mare componentă de cercetare-dezvoltare și inovare, și ar trebui să ne concentrăm atenția inclusiv aici, nu doar către tehnologiile mature”.
Totodată, companiile mari vor primi tot mai mulți bani prin fondurile structurale, prin instrumente financiare care până acum nu erau disponibile. Este, însă, important să vedem și cum pot fi acceptate în rețea proiecte noi de generare a energiei, a mai spus Elisei, insistând asupra implicării Transelectrica în toate discuțiile cu privire la acest subiect.
