ES Richard L. Morningstar, fost ambasador al SUA pentru Uniunea Europeană și președintele fondator al Atlantic Council, a transmis pentru Energynomics câteva considerații cu privire la conferința COP26 în desfășurare la Glasgow. De asemenea, a făcut câteva comentarii în legătură cu criza prețurilor la energie din Europa.
Mulțumesc foarte mult! Mă bucur să ne revedem! Vreau să-i mulțumesc Variniei [Radu, CEO și fondator al Energynomics] și Energynomics pentru invitația pe care mi-au adresat-o! Cred că este un moment oportun pentru această discuție, având în vedere evenimentele de la Glasgow din această săptămână, precum și criza energetică prin care trece în prezent Europa, în special din perspectiva prețurilor.
În primul rând, legat de [reuniunea COP26 de la] Glasgow, permiteți-mi să spun că administrația Biden este pe deplin angajată. Președintele [Joe] Biden și secretarul [de Stat John] Kerry lucrează în fiecare oră la Glasgow pentru a ajunge la un rezultat favorabil. Ei lucrează cu diferite țări pentru a-și spori angajamentele, lucrează pentru a ajunge la acorduri de finanțare, în special pentru țările în curs de dezvoltare. Cred că ar trebui să menționez, de asemenea – poate că acest lucru nu s-a bucurat de suficientă atenție – că președintele Biden a avut doar în ultimele săptămâni două realizări foarte semnificative, după părerea mea. Una este că SUA și UE au convenit asupra acordului global privind metanul și au depus eforturi pentru ca și alte țări să se angajeze să reducă emisiile de metan, care contribuie atât de mult la volumul total de emisii cu efect de seră. Un alt lucru care cred că este foarte important este că președintele Biden a redus sau a modificat tarifele pentru aluminiul și oțelul importat din Europa și permite o cantitate considerabilă să intre în Statele Unite. De asemenea, o parte a acestui acord se referă și la angajamentul de a conlucra pentru decarbonizarea industriilor oțelului și aluminiului. Multe s-au făcut, deci, deja!
Aș mai putea spune că administrația Biden a realizat multe și din punct de vedere ar reglementărilor pentru a atinge obiectivele climatice. În cele din urmă, cred că președintele va reuși să treacă [prin Congres] pachetul de reconciliere, care include o sumă uriașă pentru aborda schimbările climatice. Sunt convins că pachetul va trece prin Congres în următoarele săptămâni. Știu că totul pare foarte neclar, este foarte neclar, dar cred că și voi în România știți cât de greu poate fi să lucrați cu Parlamentul! Cred că se va rezolva.
Permiteți-mi să spun câteva cuvinte despre criza energetică din Europa. Sunt o mulțime de cauze care au condus la această criză și nu avem timp în câteva minute pentru a le aminti pe toate, inclusiv vremea, seceta din China, cererea uriașă de gaze din Asia etc. Dar un lucru aș dori să clarific: nu cred că tranziția energetică este cauza acestei crize. De fapt, nu cred că tranziția energetică as contribuit în vreun fel la această criză.
Cu toate acestea, există cu o oarece suspiciune, în special în rândul populației, care subliniază că energia regenerabilă singură nu poate rezolva problema. România se descurcă foarte bine în ceea ce privește sursele regenerabile, dar gazele trebuie să joace un rol major cu siguranță pe termen mediu, ca parte a soluției. Gazul trebuie să facă parte dintr-o abordare a tranziției energetice care să includă „toate cele de mai sus”. Vorbim nu doar despre surse regenerabile, ci și despre gaz, despre noile tehnologii nucleare, precum și despre alte tehnologii noi, cum ar fi hidrogenul.
Cred că această criză subliniază și necesitatea unei tranziții echitabile în ceea ce privește schimbările climatice. Va costa bani, va afecta viețile oamenilor și toate acestea trebuie luate în considerare, fie că este vorba de UE, de Statele Unite sau de alte părți ale lumii. Acest lucru trebuie recunoscut pentru a evita tulburările sociale, culturale, economice, politice. Va fi nevoie de bani și acesta este un aspect pentru care va trebui să cooperăm astfel încât să realizăm o tranziție justă.
Permiteți-mi să m refer pe scurt și la rolul Rusiei în situația actuală. Vreau să o spun direct: nu Rusia a provocat această criză. Cu toate acestea, Rusia ar fi putut face mult mai mult pentru a atenua criza și pentru a reduce amploarea crizei prin exportul unor cantități mai mari de gaze către Europa, prin umplerea rezervelor și așa mai departe. Începe să facă asta treptat, dar Rusia poate face mult mai mult. Cred că [Președintele Vladimir] Putin a fost foarte isteț, practic a spus „Bun, vreți mai mult gaz, atunci autorizați Nord Stream”, încercând astfel să obțină mai rapid aprobarea pentru Nord Stream. El mai spune: „Sunteți dispuși să vă bazați pe o piață spot pentru GNL, ei bine, uite ce se întâmplă! Aveți nevoie de contracte pe termen lung”, ceea ce înseamnă contracte pe termen lung cu Rusia. Cred că joacă foarte inteligent. Rusia și-a respectat toate acordurile existente, dar nu a făcut nimic pentru îmbunătăți cu adevărat situația. Cred că asta creează o problemă pentru Europa și pentru Statele Unite.
Rusia și-a respectat toate acordurile. Din acest motiv, cred că va fi dificil pentru SUA și Germania, de exemplu, să cadă de acord asupra unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă am argumente pentru a susține că Rusia folosește energia ca pe o armă politică. Aceasta înseamnă, cu siguranță, că toți va trebui să cooperăm pentru a dezvolta surse alternative de energie pentru a atenua orice dependență de gazul rusesc. Asta include dezvoltarea de infrastructură de gaze și investiții în infrastructura de gaze, inclusiv, de exemplu, prin proiectul [românesc] de la Marea Neagră, care cred și sper că va merge mai departe. ‘Inițiativa celor Trei Mări’ este importantă, și, de asemenea, este important să intensificăm eforturile pentru tranziția verde, deoarece cu cât apare mai multă energie verde, cu atât se va reduce dependența față de Rusia.
Acestea sunt mesajele cheie pe care doream să le transmit. A fost o plăcere să fiu alături de voi și îmi doresc ne revedem față în față! Aștept cu nerăbdare să revin în București cât de curând. Mulțumesc!