Cristina Chiriac, Președinte CONAF

România nu duce lipsă de reguli de guvernanță corporativă. Întrebarea mai dificilă este dacă ele reușesc să schimbe felul în care sunt alcătuite structurile în care se iau deciziile. La 15 martie 2025 a intrat în vigoare Legea nr. 11/2025, prin care România a transpus Directiva europeană privind echilibrul de gen în conducerea societăților cotate. Obiectivele trebuiau atinse până la 30 iunie 2026. Pentru cercetarea „Legea care nu se aplică” am analizat întregul univers al emitenților de acțiuni de pe Piața Reglementată a Bursei de Valori București la 31 decembrie 2025: 85 de societăți, dintre care pentru 75 a putut fi stabilită nominal componența organelor de conducere. Am verificat companie cu companie aplicabilitatea legii, structura consiliului, reprezentarea femeilor și natura controlului, apoi am repetat măsurarea la 30 iulie 2026. La 31 decembrie 2025, femeile ocupau 82 dintre cele 383 de locuri din cele 75 de consilii analizate, adică 21,4%. La 30 iulie 2026 erau tot 82 de femei, din 371 de locuri, adică 22,1%. Șase consilii câștigaseră o femeie, șase pierduseră una. Creșterea de 0,7 puncte procentuale provine din reducerea numărului total de locuri, nu din creșterea numărului de femei. Dacă restrângem analiza la societățile cărora legea li se aplică, femeile ocupau 20,3% din locurile în organele de conducere. Din cele 58 de consilii confirmate nominal afl ate efectiv sub incidența legii, 24 îndeplineau cel puțin unul dintre cele două obiective alternative. Rata de conformare era 41,4%. Apare un paradox: cum pot patru din zece companii să fie conforme dacă femeile ocupă doar aproximativ o cincime din locuri? Răspunsul se afl ă în arhitectura legii. Obiectivul de 33% nu este aplicat mecanic. Anexa stabilește un număr minim de administratori din sexul subreprezentat pentru fiecare dimensiune a organului. La șapte membri, două persoane sunt suficiente: 28,6%, nu 33%. Există și obiectivul alternativ de 40% pentru administratorii neexecutivi. În cercetare, opt dintre cele 24 de societăți conforme aveau sub o treime femei în consiliu.

Sectorul energetic arată foarte bine această diferență. Aici se întâlnesc companii private și întreprinderi controlate de stat, capital românesc și internațional, infrastructură critică și unele dintre cele mai vizibile societăți.

În clasificarea cercetării, „Extractiv” și „Energie și utilități” sunt categorii distincte: 23,8% femei în primul caz și 19,2% în al doilea. Eșantioanele sunt mici, dar arată că vizibilitatea și importanța strategică a sectorului nu garantează, singure, o reprezentare mai echilibrată.

Transgaz avea două femei din cinci membri ai consiliului, 40%. Conpet, Hidroelectrica și Nuclearelectrica aveau câte două din șapte, 28,6%, și atingeau obiectivul legal corespunzător dimensiunii consiliului. Electrica, Oil Terminal, Romgaz și Transelectrica aveau câte o femeie din șapte, 14,3%.

Aceste opt societăți sunt controlate de stat și aparțin zonei energetice și infrastructurii sale. Împreună aveau 12 femei în 54 de locuri, adică 22,2%. Doar patru dintre cele opt atingeau obiectivul legal.

Dar niciuna nu avea un consiliu integral masculin. Pe întreaga piață, 25 dintre cele 75 de consilii analizate nu aveau nicio femeie. În schimb, dintre cele zece societăți cu control de stat din cercetare, nu exista niciun consiliu integral masculin. Șase dintre cele zece atingeau obiectivul legal, adică 60%, față de La 30 iunie 2026, chiar în ziua expirării termenului legal, Bursa de Valori București a făcut public primul raport agregat de monitorizare aferent Codului revizuit de Guvernanță Corporativă.

29,2% dintre societățile private afl ate sub incidența aceleiași legi. Ar fi simplu să concluzionăm că proprietatea de stat produce automat o guvernanță mai diversă. Datele nu permit asta. Societățile de stat diferă de cele private și prin dimensiune, sector și structura acționariatului. Cercetarea identifică o asociere, nu demonstrează cauzalitatea. Există însă o diferență instituțională importantă. Întreprinderilor publice li se aplică și OUG nr. 109/2011. În jurul numirii administratorilor există proceduri formalizate de selecție și nominalizare, iar AMEPIP are atribuții explicite în verificarea și monitorizarea lor. Nu avem doar o normă, ci o infrastructură instituțională construită în jurul selecției. Efectul unui asemenea mecanism poate fi căutat nu doar în procentul companiilor care trec pragul legal, ci și în capacitatea sistemului de a elimina reprezentarea zero. În energie, acest lucru este vizibil. Patru dintre cele opt companii de stat analizate ating obiectivul. Patru nu îl ating. Dar toate opt includ cel puțin o femeie în consiliu. Important este și felul în care România a construit sancțiunea. Legea nr. 11/2025 instituie obligații privind politica de selecție, raportarea și transparența, dar nu sancționează contravențional simpla neatingere a obiectivelor de reprezentare. Sancțiunea privește obligații procedurale. Mecanismul juridic poate obliga compania să construiască și să publice procesul, fără să sancționeze direct rezultatul numeric final. Asta mută o mare parte din responsabilitate către calitatea procedurii și monitorizarea ei. Iar tocmai monitorizarea rămâne punctul vulnerabil. La 30 iunie 2026, chiar în ziua expirării termenului legal, Bursa de Valori București a făcut public primul raport agregat de monitorizare aferent Codului revizuit de Guvernanță Corporativă. Documentul poartă însă în denumirea fișierului data de 12 iunie 2026, ceea ce indică faptul că versiunea publicată fusese pregătită anterior termenului. Raportul arată aproximativ 71% răspunsuri de conformare deplină, calculează o pondere de aproximativ 28,8% a administratorilor independenți și analizează comitetele de audit, managementul riscului și calitatea explicațiilor „aplici sau explici”. Raportul vorbește și despre diversitatea de gen. Spune că aceasta rămâne un domeniu de îmbunătățire, iar metodologia precizează că reprezentarea de gen a fost determinată pe baza membrilor consiliilor și conducerii executive.

Dar raportul nu publică cifra agregată care răspunde celei mai simple întrebări: câte dintre locurile din consiliile analizate sunt ocupate de femei?

A spune că există o problemă de diversitate nu este același lucru cu a-i măsura dimensiunea.

BVB nu trebuie să substituie autoritatea competentă. Emitenții raportează către ASF, iar autoritatea trebuie să publice centralizat lista societăților care au atins obiectivele. Problema este de arhitectură a informației: datele există, dar imaginea agregată rămâne greu de văzut.

În energie, această lipsă de vizibilitate contează.

Vorbim despre infrastructură critică și active strategice, iar în unele companii statul este simultan legiuitor și acționar.

Standardul de guvernanță nu poate fi redus la întrebarea „a trecut compania pragul?”.

Trebuie să întrebăm și cum sunt selectați administratorii, ce se întâmplă la reînnoirea mandatelor și dacă instituțiile pot arăta public evoluția, nu doar existența procedurii.

Nu susțin că un consiliu devine automat mai performant pentru că are mai multe femei. Cercetarea nu măsoară această relație și ar fi incorect să îi atribuim o asemenea concluzie.

Argumentul este altul. România a decis, prin lege, că echilibrul de gen este o componentă a guvernanței societăților listate. Din acel moment, efectul politicii trebuie măsurat cu aceeași seriozitate cu care măsurăm independența administratorilor, riscul, auditul sau transparența.

Altfel riscăm să confundăm adoptarea unei reguli cu producerea unei schimbări.

Energia arată de ce pragul legal nu este suficient: putem avea companii conforme la 28,6%, companii neconforme cu o femeie în consiliu și un grup întreg în care reprezentarea zero a dispărut fără ca toate societățile să fi ajuns la țintă.

Aceasta nu este o poveste simplă despre succes sau eșec. Este una despre diferența dintre normă, procedură, prag și rezultat.

La primul termen de conformare, cifra cea mai puternică rămâne poate cea mai simplă: 82 de femei înainte, 82 după.

Legea poate stabili pragul. Guvernanța începe atunci când putem demonstra ce s-a schimbat după el.

_____________________________________________

Interviul a apărut și în varianta tipărită a Energynomics Magazine, ediția Q3 2026.

Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.