În ce privește „calmarea” pieței energiei, dacă prin asta înțelegem întoarcerea la prețuri scăzute, nu cred că asta se va întâmplă prea curând, pentru simplul motiv că tranziția energetică în care ne aflăm și care are la bază o eficiență crescută și dezvoltarea de surse sustenabile de energie nu poate fi realizată decât cu prețuri ridicate la energie, care să ne oblige la un alt tip de comportament, spune Radu Crăciun, Președinte – Director General al BCR Pensii și Președinte al Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Cum vedeți principalii indicatori economici pentru 2023? Când credeți că se vor calma piețele energiei și vom relua creșterea economică reală?
Cred că și în 2023 băncile centrale vor avea ca prioritate zero aducerea inflației sub control. În joc este credibilitatea lor, iar acesta este un activ pe care nu își pot permite să îl piardă. Ca urmare, intrarea într-o recesiune ar putea fi prețul pe care vor fi dispuse să și-l asume, alegând răul cel mai mic. Merită însă subliniate o serie de aspecte. Probabilitatea unei recesiuni nu este egală pe toate meridianele. Europa de Vest este suspectul principal, în timp ce SUA ar putea scăpa, la limită. În aceeași situație se află și România. Ceea ce nu trebuie să uităm este că, până la urmă, termenul de recesiune tehnică are o definiție destul de laxă, două trimestre consecutive de creștere negativă, care nu presupune nicidecum o criză majoră. Până la urmă, istoric vorbind, recesiunile au fost o normalitate a ciclurilor economice.
Desigur, marea necunoscută este măsura în care evoluții meteo severe nu vor pune o presiune majoră asupra rezervelor de gaz acumulate în Europa, care, din acest punct de vedere, reprezintă veriga slabă a economiei mondiale. Închiderea unor companii pentru a prioritiza consumul populației ar putea avea un impact semnificativ asupra evoluției economiei europene și, prin ricoșeu, a României.
În ce privește „calmarea” pieței energiei, dacă prin asta înțelegem întoarcerea la prețuri scăzute, nu cred că asta se va întâmplă prea curând. Pentru simplul motiv că tranziția energetică în care ne aflăm și care are la bază o eficiență crescută și dezvoltarea de surse sustenabile de energie nu poate fi realizată decât cu prețuri ridicate la energie, care să ne oblige la un alt tip de comportament.
Care a fost evoluția Pilonului II și Pilonului III de pensii în 2022 și care sunt perspectivele pentru 2023, ca volum și randamente, dar și ca diversificare a instrumentelor investiționale?
La sfârșitul lunii octombrie pilonul 2 însuma active de aproape 89,7 de miliarde de lei, iar pilonul 3 de 3,4 miliarde de lei. În 2022 performanță investițională a fondurilor de pensii a oglindit evoluția nefavorabilă a piețelor financiare, în care atât obligațiunile, cât și acțiunile nu au furnizat randamente pozitive. În perioada următoare, mă aștept ca, într-o prima etapă, titlurile de stat să înceapă să performeze mai bine, pe măsură ce inflația va scădea, fiind urmată de burse. În acest context, 2022 va rămâne probabil mai degrabă o excepție la performanța constant pozitivă pe care au oferit-o de la lansare, an de an, fondurile de pensii private.
Care vor fi efectele principalelor măsuri guvernamentale (cum ar fi suprataxarea) asupra încasărilor reale din economie și ce ar fi trebuit făcut, mai ales în contextul deficitelor gemene inflamate?
România are nevoie cu disperare de un proces de consolidare fiscală care să readucă echilibrul dintre veniturile și cheltuielile bugetare. Un astfel de demers are avea un impact pozitiv și asupra deficitului de cont curent care este într-o creștere continuă. Însă o consolidare fiscală presupune, pe de o parte, creșterea veniturilor bugetare în primul rând prin evitarea evaziunii fiscale, iar, pe de altă parte, o administrare mult mai eficientă, mai responsabilă și mai etică a banilor publici.
Cât putem și până unde mai putem să rostogolim datoria prin împrumuturi?
Îndatorarea României nu se află la un nivel excepțional de mare, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este ritmul în care ea crește. Un al doilea motiv de îngrijorarea este reprezentat de costurile ridicate ale finanțării României și faptul că acești bani nu sunt folosiți pentru investiții, pentru dezvoltare, ci doar pentru a susține un buget de asigurări sociale cu deficite semnificative și o administrație publică mult supradimensionată. În aceste condiții, plata dobânzilor va duce la o și mai mare îndatorare a țării, într-un proces nesustenabil. Nu cred că deocamdată România este în pericol de a-și pierde eticheta „investment grade” (titluri de stat recomandate investițiilor).
Cum ne vor ajuta instrumentele de finanțare europene (Fondul de Modernizare, măsurile PNRR, etc) – ce efecte benefice vom vedea și de când?
Programele financiare europene ne ajută doar în măsura în care vom fi capabili să absorbim fondurile alocate. Ceea ce, din păcate, nu este o certitudine. Ele nu doar că sprijină dezvoltarea României, dar sprijină inclusiv balanța de plăți și implicit cursul de schimb, într-un moment în care deficitul de cont curent este finanțat din ce în ce mai puțin de capitalul investitorilor strategici. România nu poate să își accelereze dezvoltarea fără o creștere a PIB-ului potențial. Or, un astfel de obiectiv nu avem cum să-l realizăm doar cu resurse interne. Fondurile europene sunt ideale pentru așa ceva prin mărimea lor, dar și prin disciplină și reformele pe care le impun.
Care sunt ultimele tendințe în segmentele pensiilor ocupaționale?
BCR Pensii este până în momentul de față singura companie autorizată pentru administrarea de fonduri ocupaționale. Acestea sunt vehicule de economisire pe termen lung care permit marilor angajatori, așa cum sunt cei din zona de energie, să creeze fonduri de pensii dedicate pentru proprii angajați. Spre deosebire de pilonul 3, acestea sunt negociabile după preferință fiecărui client instituțional, beneficiază de comisioane mai mici și au mecanisme de retenție ale angajaților pe care pilonul 3 nu le are.
