Costurile cu energia se conturează drept cea mai mare ”surpriză financiară” a directorilor executivi la nivel global în 2026, depășind toate celelalte presiuni de cost, potrivit sondajului global PwC CEO Survey Mid-Year Snapshot. Totuși, executivii rămân la fel de încrezători ca la începutul anului că, în 2026, vor crește veniturile companiilor.

Sondajul arată că aproape unul din cinci directori (19%) a semnalat majorări de peste 10% ale cheltuielilor cu energia ca urmare a șocurilor globale.

”În România, companiile sunt preocupate că prețurile la energie ar putea rămâne ridicate o perioadă mai lungă sau ar putea oscila puternic, scumpind producția, cu atât mai mult cu cât avem o economie deschisă și dependentă de importuri energetice. Prețurile la energia electrică au avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, taxele – TVA și accizele – au fost majorate, combustibilii s-au scumpit cu circa 20% de la începutul anului, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Ca urmare, inflația a fost ridicată în ultimii ani, cea mai mare din UE, vulnerabilizând economia. Astfel, un nou șoc energetic se transmite mai amplu în economie. Concluzionând, este un context care testează competitivitatea companiilor din România”, spune Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România.

Presiunea se vede în prețurile cu care lucrează industria

Toate aceste majorări se reflectă în prețurile de producție ale companiilor și, în final, la consumatori. Potrivit datelor INS pentru luna iunie 2026, prețurile de producție a energiei erau cu 23,3% mai mari decât în iunie 2025. Pe acest fond, tot mai multe companii, în special din industrie, reclamă povara facturilor la energie. BNR avertizează, în cel mai recent raport asupra inflației, că majorarea costurilor în sectoare intensive în energie și transport se propagă de-a lungul lanțurilor de valoare, exercitând presiuni suplimentare asupra prețurilor, iar competitivitatea externă prin preț este afectată, în bună măsură, de costurile cu energia.

Șocurile globale fac însă deciziile strategice tot mai dificile

Mai mult de unul din patru directori, adică 27%, spune că deciziile de preț au devenit greu de luat într-o măsură mare sau foarte mare, arată sondajul PwC. În paralel, sunt urmate îndeaproape de gestionarea lanțului de aprovizionare, cu 26%, adoptarea inteligenței artificiale continuă să evolueze. Deși impactul mediu al AI asupra veniturilor și costurilor a rămas în linii mari neschimbat, companiile individuale avansează mai rapid. Peste jumătate dintre respondenți, 51%, au înregistrat o schimbare a impactului AI în ultimele opt luni, aproape patru din zece, adică 39%, raportează deja rezultate pozitive, iar 38% au folosit AI pentru a valorifica noi oportunități create de perturbările globale.

Încrederea directorilor executivi rămâne stabilă

În pofida acestor presiuni, directorii executivi își mențin încrederea în perspectivele de creștere. Sondajul PwC constată că încrederea generală în creșterea veniturilor a rămas neschimbată în ultimele șase până la opt luni. Aproximativ 42% dintre directori rămân foarte sau extrem de încrezători în privința creșterii veniturilor în următoarele 12 luni, practic la același nivel cu cele 39% de acum opt luni, și 51% pe orizontul de trei ani. O treime, adică 33%, declară că încrederea lor a crescut efectiv, comparativ cu 26% a căror încredere a scăzut.

Diferența o vor face companiile bine pregătite și cu „rezistență tehnologică” ridicată, care combină gândirea pe termen lung cu fundații solide de AI. Acestea au cu 74% mai multe șanse să raporteze succes cu AI, respectiv 55% față de 32%, și cu 66% mai multe șanse să exprime încredere puternică în creșterea viitoare a veniturilor, 48% față de 29%, decât companiile cu rezistență tehnologică scăzută. Concluzia sondajului este că reziliența devine mai degrabă un avantaj competitiv decât o simplă capabilitate defensivă.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.