Acasă » Petrol și Gaze » Producţia internă de energie a României a scăzut cu 8%, cererea s-a redus cu 5%, în S1

Producţia internă de energie a României a scăzut cu 8%, cererea s-a redus cu 5%, în S1

29 iulie 2022
Electricitate
energynomics

Producţia internă de energie a României s-a diminuat cu 8%, în primele şase luni ale anului, iar cererea de energie a scăzut cu 5%, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom.

„Ceea ce vedem în acest context de piaţă volatil este că preţurile încep deja să distrugă cererea. Acest lucru este mai vizibil în cazul gazelor şi energiei şi mai puţin în cazul carburanţilor. Consumul de gaze naturale în România a scăzut cu 13% în special datorită preţurilor mai mari la energie, ca urmare a contextului geopolitic şi dezechilibrelor de pe piaţă. Trebuie să ţinem cont şi de efectul mare de bază, deoarece în primele luni din 2021 consumul a fost la niveluri neobişnuit de mari ca urmare a vremii reci. În România există o obligaţie de înmagazinare a gazelor pentru a asigura consumul pe timp de iarnă. La sfârşitul lunii iunie 2022 aveam în depozite 1,5 TW/oră de gaze mai mare decât în 2021, în iunie, şi ne îndeplinim obligaţia de înmagazinare. Cererea de energie în România a scăzut cu 5% faţă de perioada similară din anul anterior. România a fost un importator net de energie, deoarece producţia internă a scăzut cu 8% în primele 6 luni. Gazele şi energiile regenerabile au avut o producţie mai mare în mixul energetic, contrabalansând parţial scăderea producţiei de energie hidro şi nucleară, iar centrala de la Brazi a avut o pondere de 7% în mixul energetic. Avem o tendinţă similară şi în ceea ce priveşte carburanţii. Pe partea de retail, cererea de carburanţi a scăzut cu 2% în al doilea trimestru al anului şi cea mai mare scădere a fost în iunie. Totuşi, scăderea a fost contrabalansată de creşterea din primul trimestru”, a spus Verchere.

Potrivit şefei OMV Petrom, în ceea ce priveşte preţurile la energie, România a urmat evoluţiile de pe piaţa regională.

„Pe piaţa BRM de ziua următoare volumele s-au tranzacţionat la 506 lei/MWh, în trimestrul II din 2022, crescând peste 330% faţă de anul anterior. Preţurile pe OPCOM au crescut de la 326 de lei/MWh, la 1.000 de lei/MWh faţă de anul anterior, în timp ce preţurile la energie de bază au crescut cu peste 200% şi au înregistrat o scădere cu 7% faţă de trimestrul anterior. Care sunt cauzele acestor evoluţii de piaţă fără precedent? Ca şi pieţele de petrol, pieţele internaţionale de gaze au început să se supraîncălzească în 2021 pe fondul dezechilibrelor între cerere şi ofertă, care au dus la preţurile mari. Contextul geopolitic regional a amplificat aceste tendinţe generând un mediu de preţuri ridicate record în toată piaţa UE. Cererea pentru gaze în Europa a scăzut în primele 6 luni, în timp ce exporturile de gaze ruseşti către Europa s-au redus semnificativ. Potrivit Comisiei Europene, fluxurile de gaze din Rusia către UE au fost cu mai puţin de 30% faţă de media din perioada 2016-2021. Preocupările de aprovizionare pentru iarnă în Europa au dus la eforturi de reîntregire a înmagazinării gazelor pe parcursul sezonului de vară, iar preţurile au afectat şi sectorul energetic, unde gazele naturale au o prezenţă semnificativă în mixul energetic: 20% în UE, faţă de 18% în România. Pe fondul acestor preocupări, am asistat la o revenire la producţia pe bază de cărbune. Preţurile la CO2 au contribuit la o creştere a preţurilor şi s-a înregistrat o creştere de 90% faţă de primele 6 luni din 2021”, a explicat Christina Verchere, potrvit Agerpres.

Aceasta a adăugat că, în primele luni din 2022, am asistat la o creştere solidă a cererii de carburanţi datorită mobilităţii mai mari sezoniere şi cererii de motorină din agricultură, precum şi relaxării restricţiilor COVID şi reluării călătoriilor aeriene.

„La nivel mondial, aceasta s-a suprapus cu sezonul de închidere a rafinăriilor în primăvară, urmate de o serie de închideri neplanificate. Acest lucru se suprapune cu mediul deja tensionat în ceea ce priveşte cererea şi oferta pentru carburanţi ca urmare a sancţiunilor asupra Rusiei. În acest context, rafinăriile au trebuit să găsească alte surse pentru a aduce produsele pe piaţă. Acum, în ceea ce priveşte pieţele de gaze şi energie, vedem tendinţe similare ale preţurilor pe pieţele regionale. Preţurile la gaze naturale au crescut semnificativ. Începând cu pieţele de petrol şi carburanţi, preţul Brent a crescut cu 65%, în trimestrul II din 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, la o medie de 114 dolari pe baril. Preţurile ţiţeiului au fost afectate, în trimestrul IV din 2021, ca urmare a redresării cererii după COVID, iar în contextul războiului din Ucraina, care a început în februarie 2022, Uniunea Europeană şi alte ţări au convenit asupra unui embargo pentru majoritatea importurilor de petrol din Rusia, aproximativ 90% fiind reduse până la sfârşitul acestui an. Cumpărătorii europeni au început să impună auto-sancţiuni pentru petrolul rusesc, iar preţurile Brent au crescut într-un ritm accelerat, depăşind în martie 130 de dolari pe baril. Drept urmare, ţiţeiul rusesc se îndreaptă acum către pieţe non-UE. Abordarea companiei noastre este în concordanţă cu cea a Uniunii Europene. Începând cu martie anul acesta ne-am diversificat sursele de import pentru a include şi alte surse în afara celor din Rusia”, a susţinut directorul general al OMV Petrom.

În viziunea lui Verchere, tot sectorul energetic şi comerţul internaţional global a fost perturbat de sancţiunile economice, de probleme logistice şi de inflaţie, fapt ce a dus la creşterea preocupărilor legate de securitatea energetică.

„În prima jumătate a anului ne-am confruntat cu un mediu de piaţă fără precedent, cu preţuri la mărfuri record şi volatile şi perturbări ale lanţului de aprovizionare. Acesta a fost rezultatul crizei geopolitice cauzate de războiul din Ucraina, care s-a suprapus peste o piaţă deja încălzită după eliminarea restricţiilor COVID, de anul trecut. Dezechilibrele între cerere şi ofertă au dus la creşteri abrupte şi semnificative ale preţurilor mărfurilor. Importanţa producţiei interne, a diversificării surselor şi a lanţurilor de aprovizionare fiabile a devenit devenit deosebit de mare pentru Europa în efortul său de a-şi reduce dependenţa de produsele petroliere, de petrolul şi gazele din Rusia. Pentru noi, ca şi companie energetică, acest context aduce două provocări semnificative. În primul rând, să ne asigurăm că asigurăm aprovizionarea cu energie a ţării fără întreruperi, adică să identificăm surse de importuri ne-ruseşti şi, în al doilea rând, preţurile mari la mărfuri, care au început să erodeze cererea de pe piaţă”, a precizat reprezentanta companiei petroliere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *