Într-o conferință de presă dedicată sectorului energetic, premierul Ilie Bolojan a lansat un set de acțiuni prin care autoritățile își propun să deblocheze investițiile. Alături de ministrul Energiei Bogdan Ivan, șeful guvernului a explicat că prețurile la energie depind în principal de două lucruri – câtă energie produce România și cum sunt reglementate piața și accesul la rețea. Ideea centrală este că România trebuie simultan să crească producția și să corecteze regulile, pentru a obține prețuri mai mici, mai multă predictibilitate și siguranță energetică. „Prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte”, a spus Bogdan Ivan: „capacitățile de producție” și „regulile din piață de reglementări”.

 

 

Pentru mai bine de o oră, cei doi oficiali au expus cinci direcții de acțiune care, din perspectiva guvernului, ar trebui să elimine blocajele din sistem și să accelereze intrarea în funcțiune a unor capacități noi de producție, stocare și transport al energiei.

 

Deblocarea proiectelor viabile și curățarea rețelei de ATR-uri speculative

Prima direcție, și cea pe care premierul a insistat cel mai mult, privește accesul la rețea. Mesajul lui Ilie Bolojan a fost că România nu mai are o problemă doar de lipsă de investiții, ci și una de ocupare ineficientă a capacității de racordare. Trebuie “să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a spus premierul.

Argumentul central invocat de șeful guvernului este disproporția dintre nevoia reală a economiei și volumul ATR-urilor emise. Potrivit lui Bolojan, în raport cu un necesar de aproximativ 9.000 MW, România a ajuns la ATR-uri de peste 78.000 MW, iar „sub 10% din ele au avansat”. Concluzia politică trasă de premier este radicală: „90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ”. În formularea sa, acești titulari de ATR „nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă”, iar consecința este că „blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda”.

Din această perspectivă, guvernul vrea să încurajeze Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să adopte reguli mai dure: garanții mai mari, termene mai scurte, pierderea garanției dacă proiectul nu avansează și, în esență, o triere rapidă între proiectele reale și cele speculative. Bolojan a spus explicit că actualele garanții sunt prea mici și că simpla raportare la costul racordării nu este suficientă. „Apreciez că creșterile de garanție de la 5 la 20% din valoarea racordării sunt mici”, a afirmat el, sugerând că nivelul de descurajare ar trebui ridicat.

Mesajul politic este că rețeaua trebuie „deparazitată”, astfel încât locul ocupat formal de proiecte care nu se construiesc să fie eliberat pentru investitori care au bani, termene clare și intenție de execuție. În viziunea premierului, numai astfel se pot reduce și costurile de întărire a rețelei, care se transferă apoi în economie și în facturile finale. „Nu mai dorim acest lucru”, a spus Bolojan, referindu-se la mecanismul prin care disponibilul de racordare devine mai scump tocmai pentru cei care chiar vor să construiască.

 

Mai puțină volatilitate, mai multe contracte pe termen lung

A doua direcție este legată de funcționarea pieței, nu doar de producție și infrastructură. Ilie Bolojan a spus că „piața de energie influențează cu câteva procente bune prețurile finale la consumatori”, ceea ce înseamnă că nu este suficient să construiești mai mult, dacă energia continuă să circule într-un cadru comercial prea costisitor.

Premierul a indicat două instrumente principale: reducerea expunerii pe piețele zilnice și stimularea contractelor pe termen lung. „E nevoie să reducem volatilitatea pe această piață” și „să extindem cantitățile care se comercializează pe termen lung cu clienții finali”, a spus Bolojan. În aceeași logică, el a legat această mutare și de restanțele statului către furnizori, argumentând că disciplina financiară a autorităților poate încuraja comportamente comerciale mai stabile.

Bogdan Ivan a completat această idee dinspre efectele vizibile în piață. Ministrul a susținut că, după o serie de măsuri administrative și după intensificarea concurenței între furnizori, au apărut deja oferte mai mici pentru consumatori. „Am ajuns astăzi cu oferte medii mai mici cu 15%”, a spus el, adăugând că migrarea consumatorilor între furnizori a forțat și companiile care practicau tarife mai ridicate să revină cu oferte mai competitive.

 

Stocarea devine noua prioritate a sistemului energetic

A treia direcție este, probabil, cea mai clar articulată de ministrul Energiei. Dacă în anii trecuți accentul a fost pe fotovoltaic și eolian, acum guvernul spune că intră în „anii stocării”. Formula aparține lui Ilie Bolojan: „ar trebui să avem anii stocării în următorii ani”, pentru că fără baterii și capacități de echilibrare, creșterea surselor fluctuante riscă să adâncească, nu să rezolve, dezechilibrele din sistem.

Bogdan Ivan a explicat această idee mai aplicat, pornind de la efectul supraproducției fotovoltaice la prânz. „Principala problemă pe care o avem în momentul de față este acest preț extrem de ridicat”, a spus ministrul, arătând însă că, paradoxal, în anumite intervale orare România ajunge și la prețuri foarte mici sau negative, tocmai din cauza concentrării producției fotovoltaice. Soluția propusă este mutarea energiei din orele de supraproducție către orele de vârf. „Toate investițiile prioritare pe care le gestionăm la nivelul Ministerului Energiei sunt orientate înspre stocare”, a declarat Ivan.

Ministrul a avansat și câteva repere concrete: până la finalul anului, ministerul estimează circa 1.500 MW instalați în stocare finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare, plus două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro pentru unități stand-alone. „Dacă reușim să înmagazinăm acea energie, o vom putea folosi seara când avem vârf de consum”, iar asta ar trebui să tempereze atât creșterile de preț, cât și costurile din piața de echilibrare.

Pentru guvern, stocarea nu mai este un capitol secundar al tranziției energetice, ci chiar mecanismul prin care regenerabilele pot deveni sustenabile economic și sistemic.

În aceeași logică, Ivan a adăugat că ministerul urmărește și proiecte de hidrocentrale cu pompaj, precum Tarnița și Frasin-Pângărați, dar și continuarea programului nuclear prin unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.

 

Presiune pe companiile de stat

Oficialii s-au mai referit la guvernanța companiilor publice din energie. Aici, Ilie Bolojan a susținut că problema nu este doar cine conduce aceste companii, ci mai ales ce li se cere contractual și după ce criterii sunt ele evaluate. În formularea sa, „orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri”, tocmai pentru că marile companii de stat au un rol decisiv în producția națională.

Premierul a criticat explicit indicatorii de performanță pe care îi consideră neclari și lipsiți de consecințe reale. „Avem indicatori de performanță care sunt nerelevanți, care nu sunt fără echivoc”, a spus el, insistând că, în aceste condiții, poți avea investiții întârziate ani de zile fără ca managerii să piardă mandatul.

Pentru a-și susține ideea, Bolojan a invocat câteva exemple majore: proiectele întârziate de la Complexul Energetic Oltenia, centrala de la Iernut și ritmul investițiilor Hidroelectrica în stocare sau noi capacități. Ideea sa este că, dacă în contracte ar fi existat obligații clare, cu termene precise și sancțiuni efective, presiunea managerială pentru execuție ar fi fost alta. „Dacă n-ai terminat investiția și nu livrează energie în sistem, îți pierzi mandatul”, a fost principiul expus de șeful guvernului.

Soluția anunțată este un audit general al contractelor de mandat și o rescriere a indicatorilor. Premierul a sintetizat: „să audităm toate contractele de mandat”, „să introducem indicatori care sunt clari și măsurabili”, iar unde performanța lipsește, conducerea „trebuie înlocuită”.

 

Proiectele strategice trebuie scoase din blocajul birocratic

A cincea direcție privește investițiile mari, cele care pot schimba structural piața. Premierul a spus că România trebuie să își „susțină investițiile strategice”, de la marile interconectări și rețele transfrontaliere până la investițiile în producție în bandă și proiectele de mare anvergură. În discursul său, accentul a fost pus pe simplificarea procedurilor: „accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă”, „simplificarea proceselor de autorizare” și „a procedurilor de expropriare”.

Bogdan Ivan a mers mai departe și a vorbit despre un regim de tip fast track pentru proiectele mari. „Nu putem să punem pe același nivel de calitate un proiect de 5 MW (…) cu proiecte de 200, 300, 500 de MW”, a spus ministrul, anunțând selecția unor investiții de minimum 300 de milioane de euro pentru un traseu accelerat de avize, acorduri și autorizații. Ivan a spus că există proiecte finanțate „încă de acum cinci ani”, care „nici până în momentul de față nu au un progres mai mare de 2%” din cauza exproprierilor și a birocrației. „Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național”, a precizat el.