###author###
În virtutea faptului că nu există o definiție legală unitară a gazelor de șist în România, o instanță din Vaslui a stabilit un precedent inovativ: resursele aparțin comunei, iar autoritățile locale pot lua decizii și asupra perimetrelor gazelor de șist. Motivul invocat de instanță a fost faptul că legile româneşti nu clasifică gazele de şist drept o resursă a subsolului convenţională, de uz sau de interes naţional, asupra cărora doar autoritatea centrală a statului ar avea drept de gestiune şi decizie, conform gândul.ro.
Precedentul a fost creat de un judecător care a dat câștig de cauză Consiliilor Locale din trei comune – Alexandru Vlahuţă, Pogana şi Şuletea.
Decizia tribunalului nu este definitivă, a fost atacată cu recurs
Decizia luată pe 11 noiembrie 2013 de judecătoarea Elena Gabriela Aioniţoaie, conform căreia, ca şi în cazul comunelor Alexandru Vlahuţă şi Pogana, şi Consiliul Local din comuna Şuletea are dreptul de a lua decizii cu privire la gazele de şist aflate pe teritoriul comunal, se bazează pe faptul că ”gazele de şist nu sunt bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, conform legii, ceea ce ar fi dat dreptul doar acelor autorităţi să se pronunţe asupra lor.”
Conform legii Petrolului 238/2004, gazele de şist nu sunt specificate drept resursă, deci nu se poate spune că aparţin statului, acestea fiind o resursă neconvenţională. Totodată, magistratul mai arată că domeniul public al comunelor este format din bunuri publice, care nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean, respectiv, printre altele, din bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional. Cum gazele de şist nu se regăsesc în legea Petrolului şi nici nu au fost declarate bunuri de interes public naţional, ele intră în categoria celorlalte bogăţii ale subsolului, asupra cărora autoritatea locală are drept de decizie conform legii administraţiei publice locale.
Constituția contrazice decizia de la Vaslui
Conform Constituției României, nu se face deosebire între resurse: Articolul 136 alineatul (3) prevede că ”Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.” Fapt petru care decizia de mai sus, deși creează un precedent, este foarte ușor de atacat prin prismă constituțională.
Tot în Constituție, la Articolul 44 (5) se prevede că ”pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. (6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.”
Astfel, prevalează instersul general în fața celui local.
15 comune din Vaslui în procese în diferite stadii
Printre cele 15 comune vasluiene care se luptă cu Prefectura Vaslui, respectiv cu Guvernul României, se numără şi deja celebra Pungeşti, unde au avut loc proteste și confruntări cu forţele de ordine, situaţie care a forţat compania americană Chevron să îşi suspende temporar lucrările de explorare de două ori.
Și referendumul local asupra explorării este suspendat până când instanţa va lua o decizie în procesul intentat de Prefectura Vaslui Consiliului Local Pungeşti, conform Gândul.ro, care oferă și un sinopsis al proceselor aflate pe rol în Vaslui.
Astfel, în cazul Coroieşti, Dumeşti, Ghergheşti, Pochidia, Perieni, Puieşti, Vinderei și Tutova procesele au fost pierdute și nu au fost recurate. În cazul comunelor Alexandru Vlahuţă, Pogana și Şuletea, primele instanțe au fost câștigate, însă au fost atacate cu recurs. La Băcani s-a pierdut prima instanță, dar s-a atacat cu recurs decizia acesteia, iar la Găgeşti, Murgeni și Pungeşti procesele sunt pe rol. Procesul comunei Găgeşti are ca termen 27 ianuarie, iar cel al comunei Pungeşti, pe 10 februarie.
gandul.info
