Piața de stocare a bateriilor din România ia avânt, dar nu este încă pregătită pentru decolare. Un raport recent al Aurora Energy Research relevă interesul puternic al investitorilor și proiecte inițiale promițătoare, dar evidențiază, de asemenea, unele lacune de reglementare și un acces neclar la piață. Ca multe alte țări din Europa, România se află la o răscruce decisivă, între potențial și performanță.

 

O piață care se trezește la potențial

Piața românească a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) intră într-o fază critică. „În prezent există puține baterii operaționale, dar un interes foarte mare”, a declarat unul dintre analiștii de la Aurora Energy Research. Cu o capacitate operațională de aproximativ 100 MW – în mare parte proiecte pilot derulate de o mână de companii – piața este încă incipientă. Cu toate acestea, România este acum una dintre cele mai promițătoare piețe de capacitate de baterii din Europa de Sud-Est, a declarat Filippos Falieros, Advisory Project Leader la Aurora Energy Research.

Ceea ce diferențiază România nu este infrastructura, ci sincronizarea. Interesul Aurora pentru România a început „în urmă cu aproximativ un an”, pornind de la analizele sale anterioare privind piețele de flexibilitate din Grecia și Ungaria. Instrumentul de modelare Chronos, construit inițial pentru piața britanică, a fost adaptat pentru a simula dinamica pieței românești, inclusiv prețurile de arbitraj și participarea la serviciile de sistem. „Acest model simulează tranzacționarea unui sistem de stocare… pentru a evalua și simula veniturile proiectate ale investiției”, a explicat Panos Kefalas, expert principal de cercetare pentru Europa de Sud-Est în cadrul Aurora Energy Research.

Chiar și așa, ecosistemului BESS din România îi lipsesc elemente structurale cheie – în special pe partea de reglementare. „Nu există un cadru de reglementare foarte clar cu privire la modul exact în care bateriile pot oferi capacitate”, au remarcat analiștii. Acest lucru duce la ambiguitate cu privire la modul în care proiectele BESS pot participa la piețele de servicii de sistem și la modul în care acestea ar putea fi compensate.

 

Apetitul pentru investiții este ridicat, dar și riscurile

În ciuda acestor lacune, investitorii manifestă un interes puternic. Entuziasmul este determinat de volatilitatea ridicată a pieței, de costurile cu dezechilibrele și de apetitul în creștere pentru sursele regenerabile de energie. După cum spune echipa Aurora, „majoritatea dezvoltatorilor mari care au un activ regenerabil sunt interesați de sistemele de baterii colocate”. La fel stau lucrurile în cazul băncilor; proiectele BESS care sunt asociate cu surse regenerabile de energie sunt considerate pariuri mai sigure, în special atunci când sunt susținute de portofolii hibride. Portofoliile hibride de investiții – adesea structurate pentru a include atât producția, cât și stocarea – sunt utilizate în principal pentru a ajuta la finanțarea sistemelor BESS autonome (stand-alone). De obicei, proiectele colocate nu se confruntă cu aceleași bariere de finanțare, deoarece acestea combină în mod inerent producția și stocarea, ceea ce le face mai simple din punct de vedere al riscului și al veniturilor.

Aurora evidențiază două atitudini dominante ale investitorilor: așteptarea prudentă și angajamentul rapid. „Vedem o politică de susținere… unele licitații, discuții din partea operatoului de sistem, subvenții relevante. Dar nu există o claritate deplină în ceea ce privește piețele pe care puteți participa cu adevărat”, au subliniat aceștia. Unii dezvoltatori – precum Nofar Energy, care analizează o investiție la scară largă în stocare de energie – mizează pe faptul că problema reglementărilor se va rezolva înainte ca proiectele să intre în funcțiune.

România pare să urmeze deocamdată o abordare de tip „piață pe bază de subvenții”, acestea oferind acoperire financiară pentru primele proiecte. Pe de altă parte, apar și proiecte comerciale (merchant) – un semn al încrederii crescânde în faptul că piața se va maturiza și va genera fluxuri de venituri din arbitrajul angro, serviciile de echilibrare și susținere a rețelei, toate determinate de volatilitatea prețurilor și de nevoile sistemului.

 

Blocaje de reglementare și lipsuri structurale

Mai multe blocaje împiedică implementarea completă a segmentului BESS în România. Cel mai presant este accesul pe piață. România are două piețe de echilibrare operaționale – aFRR (Rezerva de restabilire automată a frecvenței) și mFRR (Rezerva de restabilire manuală a frecvenței) – dar a treia, FCR (Rezerva pentru stabiliarea frecvenței), funcționează doar pe hârtie. Generatoarele flexibile sunt obligate să ofere servicii FCR, dar fără compensație – o rețetă care nu prea stârnește entuziasmul pieței, deși BESS pot reacționa în câteva milisecunde, ceea ce le face ideale pentru acest serviciu ultra-rapid și de înaltă frecvență.

Certificarea este un alt blocaj. Certificarea activelor pentru serviciile automatizate poate fi destul de complicată și consumatoare de timp, deoarece procesul este lung și complex. De exemplu, unitățile hibride sau alimentate cu gaz se confruntă cu întârzieri prelungite în ceea ce privește aderarea la piețele de echilibrare.

Există, de asemenea, o limitare structurală inerentă tehnologiei BESS în sine. „Nu poți promite acoperire pentru toate toate ore din zi”, din cauza limitelor de durată ale bateriilor de două sau patru ore. Acest lucru face dificil pentru operatorii BESS să se angajeze să asigure disponibilitatea non-stop a serviciilor auxiliare fără a risca sancțiuni.

Vestea bună? Reformele ar putea veni. „Ne așteptăm ca acest lucru să se schimbe”, au declarat experții Aurora, menționând eforturile Transelectrica de a clarifica regulile de participare.

 

Principalele concluzii ale raportului Aurora

Una dintre contribuțiile principale ale raportului Aurora privind BESS în România este capacitatea de a testa configurații – atât colocate, cât și autonome – și de a simula modul în care fluxurile de venituri evoluează în diferite scenarii de politici și de piață.

Acum este momentul potrivit pentru a investi Piața bateriilor din România se află încă în stadii incipiente, prezentând oportunități puternice de rentabilitate pentru cei care se mișcă devreme. Profitabilitatea este de așteptat să scadă treptat după 2030 ca urmare a canibalizării prețurilor pe o piață puțin adâncă de capacități de echilibrare. Ca atare, intrarea pe piață înainte de 2028-2029 este considerată esențială pentru asigurarea avantajelor competitive.

„Scopul principal al acestui raport este de a oferi un cadru pentru cazurile de afaceri în domeniul stocării în România”, a explicat Panos Kefalas. Modelul Chronos analizează parametrii cheie precum durata stocării, termenele de punere în funcțiune (COD) și nivelul de venituri extrase din piață. „Avantajul primului venit” este o temă recurentă – primii veniți vor beneficia disproporționat de pe piața de echilibrare, până când saturarea va duce la „canibalizare”.

România se îndreaptă într-o direcție ambițioasă Deși NECP (Planul Național pentru Energie și Climă) stabilește un obiectiv conservator de 1,2 GW de stocare până în 2030, interesul crește rapid. O schemă de sprijin în valoare de 300 de milioane de euro este deja în vigoare atât pentru proiectele BESS autonome, cât și pentru cele colocate, iar operatorul de sistem, precum și Ministerul Energiei fac presiuni pentru atingerea unor ținte de implementare mai ambițioase.

Modelele Aurora arată că structurile de venituri se schimbă în timp: de la serviciile de sistem inițiale la arbitrajul angro pe măsură ce mai multe baterii intră pe piață. „Trebuie să vă gândiți cu adevărat la mai multe piețe pentru optimizare… ziua următoare nu este suficientă”, au subliniat experții citați.

Proiectele colocate au performanțe mai bune Proiectele de baterii amplasate împreună cu surse regenerabile de energie (RES + BESS) tind să depășească performanțele sistemelor stand-alone în diferite scenarii de preț. Acestea beneficiază de o participare mai eficientă pe piața energiei, de sinergii în ceea ce privește CAPEX și OPEX și, în general, se confruntă cu mai puține dificultăți în asigurarea finanțării proiectului.

Ceea ce face ca modelul Aurora să fie valoros nu este predicția statică a unui IRR pentru un anumit caz de utilizare, ci capacitatea de a se adapta la un context de piață fluid. „În orice moment, vă permite să luați cea mai bună decizie posibilă.”

 

Lecții de la piețele mai mature

Pașii prudenți ai României în implementarea de proiecte BESS pot deveni mai încrezători dacă ne uităm la politicile privind stocarea energiei adoptate în statele europene mai mature din vecinătate. În timp ce modelul de piață din fiecare țară reflectă prioritățile energetice naționale și sistemele tradiționale, există modele clare care apar în felul în care piețele de succes creează căi viabile pentru investițiile în stocarea bateriilor.

Polonia se detașează ca un studiu de caz convingător pentru asigurarea unor fluxuri de venituri previzibile. Aici, statul a implementat licitații pe piața de capacitate – mecanisme care recompensează flexibilitatea și disponibilitatea, nu doar energia livrată. Pentru dezvoltatorii de baterii, această abordare oferă un venit minim pe termen lung, ceea ce este esențial atunci când se negociază finanțarea proiectului. Aceasta este și calea pe care pare să o adopte Republica Moldova.

În schimb, Grecia a optat pentru licitații competitive pentru a accelera implementarea stocării. În urma celei mai recente runde au fost atribuite capacități de stocare de 900 MW, combinând termene clare cu sprijin public direct. Deși aceste licitații nu garantează plăți pentru capacitate pe termen lung, precum modelul polonez, ele oferă sprijin pentru investiția inițială și condiții clare de eligibilitate. Între timp, Ungaria a recurs, de asemenea, la licitații competitive, dar progresele sale au fost încetinite de taxele de rețea mai mari și de complexitatea structurii pieței. Totuși, formatul transparent al licitației rămâne un instrument util pentru a semnala intențiile pieței și a mobiliza dezvoltatorii privați.

România ar putea beneficia de pe urma adoptării unei abordări hibride: facilitarea proiectelor comerciale și, în același timp, introducerea unor mecanisme de sprijin care să reducă riscul investițiilor de tip first-mover și să accelereze integrarea în rețea.

 

Concluzii

Piața BESS din România este, în multe privințe, la limită. Interesul pentru această tehnologie există. Argumentele economice se consolidează. Ambiția politică se materializează. Dar încrederea depinde de claritate – ceea ce înseamnă o mai bună reglementare, un acces transparent pe piață și mecanisme funcționale de susținere a investițiilor.

Până atunci, povestea stocării din România va rămâne una a potențialului mai degrabă decât a performanței. Așa cum a sintetizat unul dintre analiștii Aurora: „Există un interes enorm, o mulțime de oameni doresc să se implice… dar există încă unele obsytacole de depășit.”