În cadrul evenimentului „De la nZEB la ZEB – Performanță fără compromis”, desfășurat recent în organizarea Ordinului Auditorilor Energetici din România (OAER), mai mulți specialiști din domeniul construcțiilor, reprezentanți ai instituțiilor publice și ai mediului privat au discutat despre provocările și oportunitățile tranziției de la clădiri cu consum de energie aproape zero (nZEB) la clădiri cu consum de energie zero (ZEB). Dialogul a subliniat necesitatea actualizării legislației, a prioritizării investițiilor și a corelării preocupărilor pentru mediu cu îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.

Profesorul Cătălin Lungu, președintele OAER a evidențiat faptul că, deși conceptul nZEB începe să fie mai bine înțeles, există încă mult loc de creștere și de conștientizare în rândul beneficiarilor și specialiștilor. El a subliniat că tranziția către nZEB și ZEB nu se referă doar la reducerea consumului de energie, ci și la confortul și sănătatea ocupanților, precum și la costurile globale pe termen lung. „În așa mod trebuie să gândim clădiri care costă puțin pe o durată lungă de timp și care oferă un confort superior”, a punctat el.

Din perspectiva autorităților publice, Orsolya Kövér, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a amintit că există deja strategii aflate în derulare, precum Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung, care continuă să producă efecte și care trebuie coroborată cu planurile de investiții ce vizează eficiența energetică prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ea a subliniat că, pentru succesul implementării, este nevoie atât de actualizarea legislației și a normativelor de proiectare, cât și de programe de formare. A punctat și faptul că „vom avea inclusiv un program de cursuri de scurtă durată pentru 8.000 de persoane, care vor fi școliți în elementele esențiale ale nZEB-ului”.

În aceeași linie s-a înscris și intervenția Ancăi Ginavar, director în cadrul Direcției de Urbanism și Construcții a MDLPA, care a atras atenția asupra modificărilor legislative europene și provocărilor de implementare la nivel național. Regulamentul 305, care viza produsele pentru construcții, a fost abrogat și înlocuit de un nou regulament (3310/2024). Acesta introduce „o nouă viziune legată de materialele și produsele pentru construcții”, integrând elemente de economie circulară. Ea a subliniat că vor exista numeroase provocări pentru mediul privat și pentru administrație, fiind nevoie de actualizarea permanentă a legislației și de colaborarea tuturor factorilor implicați. Apoi, transpunerea noii directive privind performanța energetică a clădirilor, care va avea un impact semnificativ asupra proiectanților, executanților, dar și asupra costurilor de execuție. Noile cerințe presupun atât schimbări legislative, cât și eforturi de implementare pe termen lung, implicând toți actorii din piața construcțiilor. În opinia Ancăi Ginavar, noua directivă privind performanța energetică a clădirilor impune standarde și mai stricte, dar rămâne esențial să nu se piardă din vedere calitatea vieții și nevoile reale ale oamenilor. „Trebuie să avem în primul rând în vedere cum creștem calitatea vieții oamenilor și cum îmbunătățim calitatea mediului construit”, a declarat ea, subliniind că autoritățile își doresc să colaboreze strâns cu profesioniștii din domeniu.

Din perspectiva colaborării cu asociațiile profesionale și a abordării practice, Ioan Silviu Doboși, Președinte AIIR, a vorbit despre efervescența proiectelor lansate ca răspuns la apelurile din PNRR. Pe de altă parte, sunt semne de întrebare cu privire la finanțarea efectivă, în condițiile în care multe contracte au clauze suspensive. El a menționat că „am ajuns să ne punem un mare semn de întrebare dacă vor fi cu adevărat finanțate sau nu”, întrucât există încă incertitudini privind sursele de bani și prioritizarea lor. Totodată, a subliniat că un dialog constructiv între minister, patronate și organizațiile profesionale este esențial pentru actualizarea normelor și pentru a menține un ritm constant al investițiilor în eficiența energetică.

În aceeași linie, Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a subliniat nevoia stringentă de predictibilitate în domeniu, mai ales când vine vorba despre bugetele alocate investițiilor și despre ierarhizarea proiectelor la nivel național. El a remarcat că firmele de construcții au nevoie de stabilitate financiară și de un dialog constant cu factorii de decizie, pentru a-și putea planifica resursele pe termen lung. „Este foarte important ca în aceste proiecte prioritizate să avem stabilite niște bugete care chiar să fie asigurate”, a menționat, apreciind că un cadru predictibil va ajuta companiile să reziste și să se adapteze noilor cerințe tehnice.

O parte din răspunsul cu privire la sursele de finanțare a proiectelor de eficiență energetică a clădirilor a venit de la Liviu Mușat, Director General al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia. El precizat că, numai în regiunea pe care o coordonează, se estimează investiții de aproximativ 450 de milioane de euro în clădiri rezidențiale și publice eficiente energetic în acest an. El a vorbit despre extinderea programelor de finanțare pentru locuințele individuale și despre interesul crescut al administrațiilor locale de a-și îmbunătăți parcul de clădiri. „Dacă inițial am schițat un buget de 80 de milioane de euro, interesul pentru reabilitarea energetică a crescut atât de mult încât acum avem proiecte care se apropie de 300 de milioane de euro în total, doar pentru clădiri publice”, a explicat el.

Cezar Vlăduț, Prorectorul Universității Tehnice de Construcții București (UTCB), a subliniat importanța educației viitorilor specialiști, menționând că facultățile și programele de master se adaptează constant cerințelor impuse de construcțiile verzi. Cu toate acestea, se remarcă un decalaj între mediul academic și nevoile practice ale pieței. “Tocmai de aceea, după absolvire, tinerii au nevoie de o perioadă de adaptare în cadrul companiei pentru a deveni specialiști de încredere”, a afirmat Cezar Vlăduț, care a mai subliniat și provocarea legată de interesul tinerilor și de viteza cu care aceștia își schimbă preocupările.

În același context, Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a remarcat că plecarea absolvenților peste hotare nu mai este la fel de frecventă, în condițiile în care piața românească a construcțiilor a devenit tot mai competitivă și atractivă. El a subliniat că „salariile din România pot ajunge chiar mai mari decât în Occident pentru specialiști cu experiență”, iar interesul tinerilor pentru acest domeniu va rămâne ridicat pe măsură ce tehnologiile de vârf se implementează pe șantiere.

Trecerea de la nZEB la ZEB implică, pe lângă investiții și reglementări, o schimbare de mentalitate în rândul beneficiarilor, constructorilor și proiectanților. Educația consumatorilor rămâne un factor decisiv, la fel ca parteneriatul dintre autorități și mediul de afaceri. O legislație clară, bugete transparente și o formare profesională continuă pot deschide calea către construcții nepoluante, confort sporit și o calitate a vieții mai bună în România.