Acasă » Electricitate » Patrick Graichen: Programul Energiewende al Germaniei este pe drumul cel bun

Patrick Graichen: Programul Energiewende al Germaniei este pe drumul cel bun

1 ianuarie 2018
Biomasă
Bogdan Tudorache

Până în 2022 Germania îşi va fi închis şi ultima centrală nucleară, în prezent jumătate dintre capacităţi fiind scoase din funcţiune. Cea mai mare forţă economică a Europei a ajuns la un segment de 32% regenerabile în 2016, în creştere de la 6% în 2000, cu energie eoliană şi solară la un cost mai mic decât energia generată de noile centrale pe gaz şi cărbune – şi se aşteaptă să ajungă la 35% din consumul ţării pentru întreg anul 2017, în timp ce energia eoliană nou instalată este în explozie. Cu toate acestea, lecţia germană nu se opreşte aici, pentru că a devenit un uriaş exportator de energie: energia pe bază de cărbune. Şi, în timp ce obiectivul naţional este acela de a reduce consumul energetic cu 10 la sută până în 2020, actualmente se pare că acest obiectiv nu va fi atins, declară dr. Patrick Graichen, director al laboratorului german de idei Agora Energiewende, într-un interviu exclusiv acordat revistei energynomics.ro.

Cum se prezintă programul Energiewende?

Pg-156-Patrick-ROCând vorbim despre Energiewende, trebuie să distingem patru piste diferite dar interconectate. Cea dintâi este retragerea treptată a energiei nucleare. Am început imediat după dezastrul de la Fukushima, în 2011, să închidem cele mai vechi şi mai periculoase centrale nucleare. Până în 2022 Germania îşi va fi închis şi ultima centrală nucleară. Până în prezent aproape jumătate din unităţile iniţiale au fost închise. Suntem, deci, pe drumul cel bun.

Cea de a doua o constituie dezvoltarea energiilor regenerabile în sectorul electricităţii. Atât în termeni de costuri, cât şi în termeni de capacitate total instalată, Germania a făcut eforturi uriaşe în ultimii cinci ani.

Am atins un procent de 32% energii regenerabile în 2016, în creştere de la 6% în anul 2000. Actualmente energia eoliană şi solară vine la un cost mai mic decât energia generată de centralele pe gaz şi cărbune. Aceasta este o dezvoltare destul de recentă şi nu numai germană, ci şi globală.

A treia: reducerea emisiilor de gaze de seră. Acesta este un punct crucial. Actualmente nu suntem pe drumul cel bun pentru a ajunge la obiectivul nostru pentru 2020 privind clima, ceea ce înseamnă reducerea emisiilor gazelor de seră cu 40 la sută faţă de nivelurile din 1990. Dimpotrivă, cu măsurile actuale vom ajunge doar la o reducere de aproximativ 30 la sută.

Principalul motiv este acela că producţia energiei pe bază de cărbune nu a fost redusă aşa cum era necesar. De ce? Germania a devenit un uriaş exportator de energie, mai exact: un exportator de energie pe bază de cărbune. Pista numărul patru a Energiewende este eficienţa. Avem un obiectiv naţional de a reduce consumul energetic cu 10 la sută până în 2020, iar în prezent se pare că u vom atinge acest obiectiv.

Ce s-a schimbat în ultimii trei ani în domeniul nuclear, câte centrale au fost închise şi cât a costat aceasta?

Din 2011 am închis nouă centrale nucleare, iar ulterior cantitatea de energie nucleară a scăzut cu 50 la sută. Următoarea centrală va fi închisă până la sfârşitul acestui an. Efectul asupra preţurilor energiei al retragerii treptate a energiei nucleare este neglijabil – actualmente preţurile la energie sunt astăzi cu mult mai mici decât în 2011.

Cu toate acestea, operatorii centralelor energetice nucleare şi guvernul federal au convenit în 2016 asupra aspectelor practice privind gestionarea deşeurilor nucleare. Operatorii au plătit 24 miliarde euro guvernului pentru a scăpa de obligaţia de a construi şi menţine un sit de deşeuri nucleare. Acum guvernul va prelua toate aceste riscuri, operatorii având doar responsabilitatea de a demola centralele electrice după închiderea finală.

Se renunţă astăzi la închiderea întregului complex de centrale nucleare sau planul iniţial este încă valabil?

Planul din 2011 este încă valabil. Vom închide următoarea centrală nucleară până la sfârşitul acestui an. Din celelalte şapte centrale, una va fi închisă până la sfârşitul anului 2019 şi alte câte trei până la sfârşitul anului 2021, respectiv 2022.

Ce ar însemna aceasta pentru mixul energetic?

Până în 2022 Germania va reduce procentul de energie nucleară în mixul energetic la zero la sută. Actualmente este la 13 la sută. Golul din producţia de energie va fi completat cu energii regenerabile, îndeosebi energie eoliană on şi offshore şi energie solară. Pentru a asigura securitatea livrării în sectorul energetic, vom vedea probabil mai multe centrale pe gaz revenind pe piaţă, care actualmente nu funcţionează din cauza supracapacităţilor de pe piaţa energetică din Europa Centrală şi de Vest.

Cum avansează Energiewende în celălalt segment: energiile regenerabile?

Foarte bine. În 2016, energiile regenerabile reprezentau aproape o treime din consumul energetic din Germania. În 2017, ne aşteptăm la peste 35 la sută. Motorul principal îl constituie energia eoliană – am văzut cifre record ale capacităţilor nou instalate de-a lungul ultimilor ani. Energia eoliană este deja foarte accesibilă şi va deveni încă şi mai ieftină la sfârşitul acestui deceniu, după cum a reieşit după ultima licitaţie. Energia solară este de asemenea astăzi la un preţ foarte mic – cam la acelaşi nivel ca energia eoliană. Aici, Germania ar putea face mai mult – nu instalăm suficiente noi panouri solare. Noul guvern ar trebui să fie mai ambiţios cu obiectivele energiilor regenerabile pentru 2030, îndeosebi deoarece a avea mai multe energii regenerabile nu mai înseamnă costuri mai mari.

Cum a evoluat costul cogenerării energiei eoliene, solare şi pe biomasă?

Până în 2020, atât centralele eoliene, cât şi cele solare din Germania costă între 4 şi 5 eurocenţi per kilowatt-oră, după cum au arătat ultimele licitaţii. Un studiu recent realizat de banca de investiţii Lazard arată că la nivel internaţional energia eoliană şi cea solară pot fi încă şi mai ieftine, aşa cum am văzut în Chile şi Maroc. Astfel, există un argument economic clar atât pentru energia eoliană, cât şi pentru cea solară. Nu este însă şi noilor centrale energetice pe biomasă. Costul biomasei este prea mare pentru a fi competitiv cu energia eoliană şi cea solară – cel puţin în Germania.

Cum au evoluat în ultima vreme ajutoarele de stat din domeniul energiei eoliene şi solare şi al cogenerării pe biomasă şi care sunt obiectivele viitoare?

Suprataxa pentru energie regenerabilă în factura la energie plătită pentru energii regenerabile este destul de stabilă din 2013. Înainte de 2013 consumatorii germani au fost nevoiţi să facă faţă creşterilor drastice ale suprataxelor preţurilor la energie. Motivul a fost acela că Germania a preluat o mare parte din energia solară în sistemele sale energetice când era încă scumpă. Aceasta s-a dus, energia solară este ieftină acum. Astfel, din 2013, atât suprataxele, cât şi preţurile la energie nu s-au mai schimbat substanţial. De asemenea, ne aşteptăm ca acestea să rămână constante şi în 2018.

Ce părere aveţi despre viitorul sectorului german al vehiculelor electrice?

Alături de sectorul energiei, sectorul transporturilor constituie o importantă sursă de gaze de seră. Dar, spre deosebire de sectorul energiei, emisiile din transporturi sunt tot mai mari. Germania şi-a propus un obiectiv ambiţios privind emisiile de CO2 din sectorul transporturilor. Până în 2030 emisiile sale se vor reduce cu 40 la sută. Pentru a ajunge acolo, vom avea nevoie de milioane de maşini electrice.

Astăzi acest segment este încă mic, dar ritmul de creştere este impresionant: numărul maşinilor electrice înregistrate s-a dublat în octombrie 2017 faţă de septembrie 2017. Mă aştept ca această tendinţă să dureze: toţi producătorii importanţi de autovehicule au anunţat noi modele electrice; mai mult, preţurile bateriilor se află într-un declin accentuat.

_____________________________________________

Interviul a apărut iniţial în numărul din decembrie 2017 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (decembrie 2017), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *