Puține sectoare din România generează atât de multe opinii puternice — și atât de multe neînțelegeri — precum cel energetic. În dezbaterile publice, prețurile sunt adesea discutate în mod izolat, investițiile sunt prezentate ca fiind o povară, iar viitorul este judecat prin prisma facturilor de astăzi. În podcastul WATTs Next al Energynomics, Ondrej Šafář, Country Manager al EVRYO România, demontează metodic mai multe dintre aceste presupuneri, nu prin sloganuri, ci prin reconectarea politicii energetice cu logica economică și sistemică de bază.
Un mit persistent este că provocările energetice ale României sunt specifice doar României. Šafář respinge categoric această idee. El susține că ceea ce se întâmplă în România nu poate fi înțeles în afara contextului regional. „Când vorbim despre sectorul energetic, vorbim despre piețe interconectate”, explică el, subliniind similitudinile dintre România, Bulgaria, Grecia și fostele țări iugoslave. Semnalele de preț, decalajele de investiții și problemele de echilibrare reflectă o structură regională comună, nu eșecuri naționale izolate. Tratarea acestora ca probleme pur interne duce doar la acuzații nefondate și soluții ineficiente.
O altă convingere larg răspândită este că protejarea consumatorilor în dauna investițiilor menține automat prețurile la un nivel scăzut. În opinia lui Šafář, aceasta este una dintre cele mai dăunătoare concepții greșite. În ultimele două decenii, accesibilitatea pe termen scurt a primit în mod repetat prioritate față de dezvoltarea infrastructurii. Rezultatul este un sistem care se străduiește să se adapteze pe măsură ce structura cererii devine tot mai complexă. Analogia sa este on mod voit simplă și tulburătoare: „Dacă protejăm oamenii da costurile necesare pentru a construi autostrăzi, nu vom construi niciodată autostrăzi, și nu vom beneficia niciodată de autostrăzi”. În domeniul energiei, la fel ca în transporturi, evitarea costurilor inițiale nu le elimină, ci doar le amână și le amplifică.
Strâns legată de aceasta este ideea că investițiile pot aștepta până când tehnologia va deveni mai ieftină sau mai matură. Šafář susține că exact opusul este adevărat. Sectorul energetic intră într-o fază în care nu există soluții complet „dovedite” la scară largă. Generarea distribuită, bateriile, rețelele digitale și sistemele avansate de control sunt testate simultan în toată Europa. „Suntem într-o perioadă în care toată lumea testează”, observă el, subliniind că România nu este în urma Europei de Vest în acest sens — pentru prima dată, se află la aceeași linie de start. Așteptarea unei certitudinii iluzorii riscă să ducă la pierderea momentului în care sistemele sunt re-modelate.
Frustrarea publicului se concentrează adesea pe tarifele de distribuție, considerate o componentă excesivă în facturile la energie electrică. Šafář nu neagă relevanța costurilor cu rețeaua, dar contestă modul în care este abordată această chestiune. Cea mai mare pondere în facturile pe care le plătesc consumatorii casnici o reprezintă în continuare energia activă, nu tarifele de rețea. Mai important, odată cu extinderea autoconsumului, a vehiculelor electrice și a pompelor de căldură, rolul rețelei se schimbă fundamental. Aceasta devine mai puțin un canal pentru acoperirea consumului și tot mai mult un serviciu care garantează flexibilitate și securitate. În viitor, consumatorii nu vor plăti în principal pentru kilowați-oră, ci pentru acces și capacitate — o realitate deja vizibilă în majoritatea țărilor UE.
Poate că cel mai subtil mit este convingerea că tranziția energetică se referă doar la prețuri. Šafář lărgește în permanență cadrul de referință. Gospodăriile nu plătesc doar pentru energia electrică, ci și pentru încălzire, mobilitate și combustibil. Electrificarea, combinată cu producția locală, permite transferul costurilor în întregul profil de consum energetic. În termeni practici, acest lucru înseamnă că succesul tranziției nu trebuie măsurat pe baza unei singure linii din factură, [energia electrică], ci pe baza costului total cu energia.
La baza tuturor acestor concepții greșite se află, în opinia sa, o eroare mai profundă: tentația de a gândi pe termen scurt. Šafář revine în mod repetat asupra acestui aspect, nu ca o critică eventual cu accente etice, ci ca un avertisment bazat pe experiență. „Este greșit să gândești pe termen scurt și să crezi cu adevărat că lipsa investițiilor sau protejarea clienților în fața investițiilor aduce vreun beneficiu pe termen lung”, spune el. Riscul nu vine din faptul că România investește prea mult; este rezultatul amânărilor repetate care au condus la constrângerile din prezent.
Mesajul lui Šafář este foarte clar. Viitorul energetic al României nu va fi asigurat prin amânarea deciziilor, înghețarea prețurilor sau evitarea dezbaterilor incomode. Viitorul va fi decis de acceptarea faptului că accesibilitatea, reziliența și decarbonizarea nu sunt obiective concurente, ci rezultate ale aceleiași alegeri: de a investi din timp, în mod transparent și cu o perspectivă pe termen lung.
Despre “WATTs Next”
“WATTs Next” este noul podcast produs de Energynomics pentru liderii din domeniul energiei, conceput pentru a oferi o înțelegere clară a persoanelor care modelează industria, perspectivele despre viitor și provocările emergente. Obiectivul principal este de a merge dincolo de răspunsurile standardizate și de a pătrunde în perspectivele personale și profesionale ale interlocutorului.
Interviurile sunt structurate pe trei direcții esențiale:
- Conturarea unui profil personal și profesional care să ofere o imagine autentică a parcursului profesional și a valorilor liderului intervievat.
- Analiza celor mai actuale subiecte, pentru a înțelege ce urmează pentru industrie, care sunt implicațiile pentru companii și consumatori și pentru ce ar trebui să ne pregătim.
- Explicarea unor concepte esențiale, prin demontarea miturilor și clarificarea noțiunilor complexe pentru un public mai larg.