Fenomenul sărăciei energetice în România s-a acutizat în contextul pandemiei şi s-a ajuns în situația în care trei din zece gospodării (33,3%) se află în sărăcie energetică, potrivit unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). Organizația propune înființarea unor ghişee unice la nivelul administrațiilor locale, care să ofere servicii integrate şi accesibile pentru gospodăriile vulnerabile.

Aceşti consumatori au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creştere față de anul precedent (27,4%).

Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numeşte „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-şi mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior.

În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de aşteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu şi lung, la tratarea cauzelor, atrag atenția experții ORSE.

Analiza privind evoluția sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). În absența unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creşterile prețurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare şi compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023.

„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu îşi permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-şi plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaşte probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noştri. Cu toții suntem parte din aceeaşi societate, aşa că aceşti consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă”, a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației şi coordonatorul ORSE.

Rădăcinile sărăciei energetice se află în principal în veniturile mici şi eficiența energetică slabă a clădirilor, dar şi în lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (în special în mediul rural, puternic dependent de lemn), aşadar îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul gospodăriilor şi utilizarea sporită a energiei regenerabile prin instrumente țintite sunt principalele măsuri care pot contribui, pe termen mediu şi lung, la atenuarea sărăciei energetice în România.

Experții organizației arată că este nevoie de renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Sărăcia energetică are cauze şi manifestări diferite în mediul urban față de cel rural, iar aceste particularități trebuie avute în vedere în contextul programelor de reabilitare termică, potrivit Agerpres.

Cele mai multe locuințe din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite în perioada comunistă şi ineficiente energetic. Chiar dacă locuințele din mediul urban sunt conectate cu precădere la rețeaua națională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în oraşele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuințelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcție folosit, tip de ferestre sau alte izolații) pot exacerba vulnerabilitățile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie şi/sau printr-un mediu de trai nesănătos (mucegai, infiltrații etc).

În mediul rural, 80% dintre gospodării folosesc lemn pentru încălzire şi nu au acces la alte surse sau forme de încălzire. Locuințele din mediul rural sunt construite cu precădere din materiale naturale (lemn, chirpici – 20% – şi mai rar cărămidă). Deşi astfel de gospodării ar putea fi vizate de măsuri de termoizolare cu produse derivate din cânepă sau lână de oaie, nu există în acest moment vreo intenție de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile financiar de către gospodăriile cu venituri mici şi medii.

În plus, tratarea sărăciei energetice nu reprezintă un obiectiv clar formulat în niciun program guvernamental de reabilitare termică.