* Fiecare euro investit în explorarea şi producţia de ţiţei şi gaze se triplează la nivelul economiei româneşti, arată un studiu realizat de firma de consultanţă KPMG la solicitarea Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producție Petrolieră ROPEPCA. Mai exact, o investiție de 1 miliard de euro generează o contribuție a sectorului de 3,2 miliarde de euro în PIB.
* În medie, companiile din sector investesc în fiecare an circa un miliard de euro pentru a pune în funcțiune sonde noi de producție şi pentru a crește ratele de recuperare la zăcămintele mature.
* În lipsa acestor investiţii, România riscă să rămână fără producţie proprie de gaze naturale şi ţiţei, în 9, respectiv 12 ani.
* Investiţia de un miliard de euro generează 25.800 de locuri de muncă în sectorul de explorare si producţie a ţiţeiului şi a gazelor naturale și în cadrul lanțului său de aprovizionare, precum și încă aproximativ 20.100 de locuri de muncă nou create sau menținute în alte sectoare din economie
* Investiţiile în sectorul upstream onshore se transferă aproape 1 la 1 în veniturile fiscale ale României, generate pe perioada realizării investiţiei şi a obţinerii producţiei. „O investiție de 1 miliard de euro generează o contribuție a sectorului de 1 miliard de euro în veniturile fiscale, într-un interval de 11 ani”, arată studiul KPMG.
Toate acestea sunt cifre din studiul realizat de KPMG şi sunt menite să susţină apelurile industriei către autorităţi într-o perioadă în care se lucrează la un nou regim fiscal pentru resursele de hidrocarburi. Potrivit prevederilor introduse în 2004, redevenţele aplicate producţiei de ţiţei şi gaze naturale sunt calculate procentual, la rate cuprinse între 3,5% şi 13,5%.
Investiţii blocate, în aşteptarea noului regim fiscal
Cele mai multe dintre cele 400 de zăcăminte petroliere aflate în operare în prezent au producţii mici şi sunt taxate aproape de nivelul minim al redevenţelor. Autorităţile au anunţat că vor să majoreze veniturile la buget provenite din industria de hidrocarburi, iar cea mai probabilă inovaţie pare a fi introducerea unui aşa numit impozit petrolier aplicabil pe profiturile obţinute de companii. Încă nu este clar în ce fel ar urma să funcţioneze acesta şi în ce fel vor fi deduse cheltuielile cu investiţiile.
“Ceea ce ne dorim este ca noul regim fiscal, indiferent cum va arăta acesta, să se aplice numai la acordurile noi de concesiune, nu şi la cele vechi”, a declarat afirmă Artur Stratan, președintele în exercițiu al ROPEPCA, în cadrul conferinţei de prezentare a studiului realizat de KPMG. „Mai mult, statul ar trebui să încurajeze companiile din sector, prin reducerea nivelului de taxare pentru zăcămintele aflate deja în producţie”, a mai spus Stratan, care a explicat că acest sprijin este necesar nu numai pentru prelungirea duratei de viaţă a zăcămintelor aflate în operare, ci, mai întâi de toate, pentru a asigura supravieţuirea lor în acest an. Multe zăcăminte sunt deja nerentabile din cauza preţului foarte scăzut al ţiţeiului, iar preşedintele ROPEPCA se aşteaptă ca 20-30 de zăcăminte din această categorie să fie închise de către titulari.
Investiţii obligatorii pentru menţinerea producţiei
România este una dintre țările europene cu cele mai mari rezerve de gaze naturale, cu rezerve dovedite de peste 640 milioane de barili echivalent petrol (bep). Totuși, fără investiții semnificative şi constante, aceste rezerve vor acoperi doar aproximativ 9 ani de producție de gaze naturale. Aceeaşi situaţie se înregistrează în privinţa rezervelor de țiței (peste 315 milioane bep), care, în lipsa investițiilor, mai pot acoperi doar aproximativ 12 ani de producție de țiței.
Reprezentanţii industriei apreciază la circa un miliard de euro necesarul anual de investiţii de capital pentru a menţine constant nivelul de producție. Sunt bani care contribuie totodată la crearea şi menţinerea a circa 45.900 de locuri de muncă, dintre care peste 25.000 direct în industria de explorare și producție a țițeiului și a gazelor naturale.
Investiţii pentru a oferi industriei un viitor
Artur Stratan s-a referit şi la informaţii comunicate în 2015 de către Prospecţiuni SA, potrivit cărora numai 10% din subsolul României este prospectat cu tehnologii moderne, de tipul analizelor seismice 3D. Se adaugă faptul că marea majoritate a zăcămintelor aflate în producţie sunt amplasate la adâncimi de sub 3.500 de metri. Zonele de mare adâncime ar putea dezvălui rezerve noi şi poate mai productive, dar pentru a avea acces la acestea este nevoie de claritate şi stabilitate în regimul fiscal aplicabil industriei, precum şi de o deschidere din partea autorităţilor. Explorarea pentru ţiţei şi gaze este o activitate mare consumatoare de capital şi cu mare risc de nereuşită. „Noul regim fiscal va trebui să fie pro-business, pentru că investiţiile de aici concurează cu cele din alte ţări, iar oportunităţile din România sunt foarte puţine”, a mai spus Stratan.
Membrii ROPEPCA au realizat în anul 2014 investiţii de aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar contribuţiile lor la bugetul de stat au însumat 2,5 miliarde de euro. Acest impact economic a fost generat atât de sectorul de explorare şi producţie ţiţei şi gaze naturale, cât şi de activităţile de rafinare şi distribuţie de produse petroliere şi gaze naturale, realizate de membrii ROPEPCA cu activităţi integrate.
Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producție Petrolieră ROPEPCA a fost înființată în 2012 şi cuprinde acum 19 membri dintre cei mai activi în industria onshore: ADX Energy, Amromco, Aurelian Petroleum, Bankers Petroleum, East West Petroleum, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Moesia Oil & Gas, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Raffles Energy, Repsol, Sand Hill, Stratum Energy, Winstar Satu Mare/Serinius Energy, Zeta Petroleum.