Republica Moldova a depășit pragul de 1.000 MW de capacități regenerabile instalate, dar tranziția ei se joacă acum în altă parte: în stocare, tarife, interconexiuni și în capacitatea consumatorilor de a-și adapta consumul. Mesajul a revenit în intervențiile ministrului Energiei, Dorin Junghietu, la Abordare regională Chișinău 2026, eveniment organizat de Energynomics în parteneriat cu Asociația Businessului European (EBA) Moldova.
Diagnosticul ministrului este o problemă de timp și de rețea, nu de megawați. „Noi producem energie electrică în ore în care ea nu se consumă. Avem interconexiuni insuficiente la moment ca să putem exporta această energie,” a spus Dorin Junghietu.
Capacitatea există, piața încă nu
În trimestrul al doilea al acestui an, energia regenerabilă a acoperit 46% din energia electrică consumată în țară și 86% din producția locală, a arătat ministrul Energiei. Cifrele ar putea sugera că partea grea s-a încheiat.
Nu s-a încheiat, pentru că factura rămâne expusă piețelor vecine. „Avem 1,1 gigawați de regenerabile deja instalate în țară și totuși importăm energie scumpă din piețele regionale, în orice moment,” a spus ministrul.
O parte din decalaj vine chiar din casele oamenilor. Potrivit lui Dorin Junghietu, 10.241 de consumatori au deja instalate peste 220 MW de panouri fotovoltaice, iar acestea produc în orele în care consumul e redus. Fără stocare și fără un consum care să urmărească prețul, capacitatea nouă adaugă producție acolo unde sistemul are cel mai puțin nevoie de ea.
Consumatorul activ și calendarul european
Tehnologia singură nu schimbă comportamentul. „Doar aproximativ treizeci de consumatori au trecut la noile tarife, deși avem peste 40.000 de contoare inteligente instalate,” a arătat Dorin Junghietu, iar concluzia lui a fost că simpla instalare a tehnologiei sau aprobarea unor tarife nu este suficientă.
Soluția ministrului este un consumator care participă la piață. „Consumatorul final trebuie să devină un participant activ al pieței, capabil să își adapteze consumul în funcție de preț și să beneficieze de flexibilitatea sistemului,” a spus el. Costul rămâne însă o limită reală: dacă investiția se recuperează în cinci ani, povara pe factură este mult mai mare decât dacă se întinde pe zece sau cincisprezece.
Statul încearcă să atragă capital privat acolo unde lipsește flexibilitatea. Bateriile primesc o pauză fiscală: „Pentru următoarele 20 de luni, investitorii nu vor plăti TVA și taxa de import pentru baterii.” Proiectele de interconexiune cu România au fost declarate de utilitate publică și beneficiază de scutiri de TVA pentru echipamente. Ținta de ansamblu este reducerea dependenței de importuri de la 77% la 40% și cel puțin 85% din producția locală din surse regenerabile.
Calendarul european adaugă presiune. „Obiectivul nostru este ca până în 2028 să realizăm cuplarea pieței energetice cu piața europeană,” a spus Dorin Junghietu. Ritmul legislativ poate fi mai mare decât capacitatea de a-l urma: reglementările se schimbă la nivel european cu o viteză uluitoare, dar capacitatea umană de a le implementa este limitată, a recunoscut ministrul. Răspunsul lui rămâne același: oamenii sunt cheia tranziției.
Abordare regională Chișinău 2026 a fost organizat de Energynomics, în parteneriat cu Asociația Businessului European (EBA) Moldova, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, Alive Capital, Electroalfa, ELNOS, GoodWe, MET Romania Energy, SolarToday, WALDEVAR. Parteneri strategici: AHK, CRE, RPIA, SAMER.