Criza prețurilor la energie electrică se manifestă la nivelul întregii Uniuni Europene, subliniază Mihai Drăghici, Director Business Consulting, în cadrul EY România. Printre factorii responsabili de scumpiri, Mihai Drăghici a amintit creșterea prețurilor la gaze naturale și creșterea prețului la certificatele de emisii de dioxid de carbon. În cadrul conferinţei „Investiţii – fonduri private, fonduri publice, scheme de sprijin”, organizată de Energynomics, el s-a referit apoi la soluțiile pe care le are la dispoziție sectorul energetic și care sunt opțiunile de finanțare pentru acesta.
În intervalul 2015-2016, prețurile electricității pe piața pentru ziua următoare au fost relativ stabile, cu un nivel maxim de 200 lei/MWh. “Dublarea preț din 2017 a fost doar începutul unei perioade de volatilitate a prețurilor în România care a culminat cu mijlocul anului 2021 când prețurile au crescut semnificativ până la 1400-1500 de lei/MWh”, a reamintit el, referindu-se și la factorii de influență locali: interconectivitatea redusă cu alte țări, închiderea planificată a unuia dintre reactoarele nucleare și planurile de închidere a unor capacități de producție ale CE Oltenia, în cadrul restructurării acestuia. “Vedem acum o oarecare revenire, scădere a acestor prețuri și sperăm că este sustenabilă”, a adăugat Mihai Drăghici, subliniind că nu crede „că o să ne mai întoarcem la ceea ce am fost înainte de 2021”. Piața pare a anticipa reduceri ale prețurilor, în condițiile în care pentru 2022 s-au încheiat contracte la o medie de aproximativ 900 de lei/MWh, pentru 2023 la 850 lei/MWh și pentru 2024, la 550 lei/MWh. „Prețurile din prezent par a nu fi sustenabile inclusiv din perspectiva costurilor de instalare și o operare a unor noi parcuri de generare – LCOE – care acum se situează în între 50 și 70 de euro per MWh, în funcție de tehnologie și regiune.”
EY promovează două abordări principal: power purchase agreement, care poate fi fizic sau virtual, și generarea de energie on-site, pentru consumatorii care folosesc o cantitate mare de energie într-un anumit amplasament. “Am văzut destul de mulți clienți anul trecut și la începutul acestui an care au ales finanțarea din fonduri proprii. Având în vedere prețurile din piața de energie au preferat să nu mai aștepte alte finanțări de la Uniunea Europeană tocmai pentru a beneficia de aceste prețuri în această perioadă”, a mai spus Mihai Drăghici, care s-a mai referit la opțiunea fondurilor europene și la finanțarea prin intermediul unei companii de servicii energetice (energy service company – ESCO). “Pe zona de finanțare europeană, estimările din momentul de față ne arată că în perioada următoare sunt disponibili pentru sectorul energetic din România mai mult de 15 miliarde de euro, pentru a sprijini tranziția către o societate cu emisii reduse de carbon”, a precizat reprezentantul EY.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI MIHAI DRĂGHICI
În ceea ce privește fondurile disponibile prin Planul național de recuperare și reziliență (PNNR), primele apeluri de proiecte sunt așteptate la început de primăvară, iar “pentru zona de energie sunt alocate aproximativ 1,6 miliarde de euro”. Mihai Drăghici a mai expus un tablou sintetic al jaloanelor care trebuie atinse prin PNRR. “Nu trebuie să așteptăm apelurile pentru a pregăti proiectele, pentru că în momentul în care se lansează probabil avem o perioadă de două-trei luni pentru a depune efectiv documentația. De aceea, documentația ar trebui pregătită în avans; mă refer la conceptul proiectului, la studiul de fezabilitate și alți pași premergători care ar trebui pregătiți înainte de data apelului, precum și o serie de paști care trebuie documentați, pregătiți și dezvoltați după lansarea apelului”, a avertizat consultantul.
“EY ajută companiile din sectorul energetic în derularea unei astfel de abordări end-to-end, de la identificarea proiectului, până la asistența în implementare a proiectului”, a conchis Mihai Drăghici.
Conferința „Investiţii – fonduri private, fonduri publice, scheme de sprijin” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul partenerilor săi: EY și BCR.