###author###
Liderii statelor europene au convenit, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, să creeze Uniunea Energetică, UE urmând să accelereze interconectarea reţelelor europene.
Prezent la reuniune, preşedintele român Klaus Iohannis a insistat asupra libertăţii fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional, conform presei centrale.
„Un aspect esenţial asupra căruia am insistat este libertatea fiecărui stat membru de a-şi alege mix-ul energetic naţional”, a spus Klaus Iohannis.
„Am insistat asupra câtorva priorităţi pentru România, care se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului European: valorificarea propriilor resurse energetice, necesitatea diversificării surselor şi rutelor de aprovizionare. Am reiterat, în acest context, potenţialul semnificativ al resurselor din Marea Neagră, prin care putem contribui la întărirea securităţii energetice regionale şi europene”, a adăugat Iohannis.
El a explicat că pentru România, finalizarea pieţei interne a energiei înseamnă, pe termen mediu şi lung, dezvoltarea infrastructurii energetice, asigurarea unor preţuri accesibile pentru consumatori, menţinerea competitivităţii industriei, creştere economică şi crearea a noi locuri de muncă.
Subiectul transparenţei contractelor crează tensiuni
Subiectul transparenţei contractelor a creat tensiuni în cadrul discuţiilor. Potrivit lui Donald Tusk, liderii statelor membre UE au decis ca toate contractele de gaze, fie că sunt între guverne sau întreprinderi, să fie în conformitate cu legislaţia UE, mai transparente şi să nu influenţeze negativ securitatea energetică a Europei, conform Bursa.
„Uniunea Europeană depinde tot mai mult de gazul de la furnizori externi”, a spus Tusk, adăugând: „În cazul în care gazul este importat din surse diferite şi contractele sunt flexibile, lucrurile sunt în regulă. Dar cele mai multe contracte bilaterale cu furnizorul nostru dominant, Rusia, se încheie pe termen lung, uneori mai mult de 20 de ani. Acest lucru poate fi nesănătos, atât pentru securitatea noastră, cât şi pentru piaţa noastră. Contractele de gaze ar trebui să fie despre economie, despre afaceri. Acestea nu ar trebui să fie folosite ca arme politice”.
Conform unui diplomat european, unele state membre refuză „să pună totul pe masă” şi să lase Comisia Europeană să decidă. Obiectivul este ca statele UE să nu poată semna înţelegeri care să fie împotriva regulilor europene, şi vizează în special gigantul rus Gazprom, care a semnat câteva acorduri anti-UE cu state membre ale Uniunii, în ultimii ani.
