Investitorii autohtoni și străini din domeniul regenerabilelor mizează mai degrabă pe propriile resurse, fără a mai aștepta vreo subvenție din partea statului sau a Uniunii Europene și speră ca piața să redevină funcțională prin înlăturarea mecanismului de achiziție obligatorie de energie MACEE și prin introducerea unui preț de referință dat de mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD), dar și a contractelor bilaterale – iată câteva concluzii desprinse în cadrul conferinței ”Mai multe regenerabile pentru România”, organizate de Energynomics marți, 3 octombrie.
Astfel, una din caracteristicile pieței din ultima perioadă este faptul că ”aproximativ 70-80% din investitorii mici și mijlocii sunt finanțate prin fonduri proprii sau credite bancare”, după cum susține Dan Bold, BDM în cadrul REI Grup.
Iar după experiențele anterioare cu PNNR, și o mare parte din investitorii mari au renunțat să mai aplice la fonduri europene, susțin jucătorii din piață.
Totodată, ”piața rămâne distorsionată, nu se încheie contracte pe termen lung (PPA)”, după cum spune liderul HENRO, Silvia Vlăsceanu. În plus, deși nu mai există premise pentru existența sistemului de plafonare și compensare și a mecanismului de achiziție al energiei MACEE, acesta are ca termen aprilie 2025 și ”nu se vrea a fi înlăturat”, după cum susțin investitorii.
”Mecanismul MACEE nu se vrea înlăturat întrucât la anul avem alegeri”, ne-a declarat un specialist.
Însă, în momentul în care în piață apar brusc 2.000 de MW conectați la rețea, lipsa unor instrumente precum CfD, care să dea un preț de referință pe termen lung va împiedica dezvoltarea pieței, întrucât băncile nu vor avea cum să finanțeze ”în orb”.
”Nu există o soluție magică”, a spus Cristina Ghimbovschi, șef Project Finance & Financial Analysis, BCR. Necesarul finanțărilor atinge miliarde de euro, iar piața are nevoie de CfD și PPA-uri corporative. De altfel, o bună parte din tranzacțiile majore de tip M&A (fuziuni și achiziții) ”merg în zona cu PPA asigurat”.
Un alt cuvânt-cheie al conferinței a fost ”hibridizarea” proiectelor, majoritatea investitorilor recunoscând acum necesitatea asigurării stocajului. În piață se vorbește de litiu-ion și hidrogen, deși ambele tehnologii se află pe plan local abia în faza de testare prin proiecte-pilot sporadice.
