Gradul de intermediere financiară din România este de doar 27%, față de media de 95% din Uniunea Europeană, susţine Gabriela Folcuţ, director executiv la Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
Nivelul scăzut de educaţie, rata crescută de sărăcie şi absenţa modelelor adecvate se află în topul primelor trei provocări care persistă la nivelul societăţii româneşti, a spus ea.
„Aş vrea să evidenţiez top 3 provocări care persistă la nivelul societăţii româneşti. Oarecum le întâmpinăm în fiecare an….Pe primul loc aş menţiona nivelul scăzut de educaţie şi cultură, pe locul doi rata crescută de sărăcie şi, implicit, un nivel scăzut al bunăstării economice individuale, iar pe locul trei, foarte important în societatea românească, absenţa mentorilor, a modelelor adecvate. Aş vrea să vă spun că acum, la 15 ani de la momentul în care România a intrat în Uniunea Europeană, statul nostru se plasează pe ultimul loc în clasamentul ţărilor în funcţie de gradul de incluziune financiară, cu 67% faţă de un nivel mediu de 95% în UE, din punct de vedere al gradului de intermediere financiară – 27% faţă de nivelul mediu de 92%, nivel de educaţie – de 22% şi cu o mică excepţie cam tot la coada clasamentului din perspectiva bunăstării economice individuale, undeva la 72% din media Uniunii Europene”, a afirmat Gabriela Folcuţ, la conferinţa „Viitorul Muncii & Educaţiei”, organizată de Oxygen Events, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor.
Ea a afirmat că, la nivel mondial, aproximativ un cetăţean din trei este educat financiar, în timp ce în Europa 52% dintre adulţi sunt educaţi din punct de vedere financiar.
Gabriela Folcuţ a precizat că absenţa mentorilor, care să conducă la dezvoltarea educaţională adecvată a persoanei, poate avea drept consecinţă creşterea gradului de pauperizare. În România, o persoană din trei este la limita sărăciei. Rata riscului de sărăcie şi excluziune socială era de 35,8% în anul 2020, fiind cea mai ridicată din UE27, unde media era de 22%.
