România începe să pună la un loc instrumente de finanțare care pot schimba treptat relația dintre investițiile în energie și baza industrială care le deservește. Schema instituită prin HG 486/2026, cu un buget maxim de 5,3 miliarde de lei, finanțează investiții industriale orientate spre produse pentru care România are deficit comercial, iar TechUp România, aprobat de Guvern pe 20 august, adaugă un instrument destinat tehnologiilor avansate, de la cercetare și dezvoltare până la capacitatea de producție. Cele două scheme fac parte din pachetul mai larg de relansare economică instituit prin OUG 8/2026.
Pentru companiile din energie, trebuie remarcată distincția dintre investiția energetică propriu-zisă și producția echipamentelor necesare acesteia. HG 486 nu finanțează producerea, stocarea, transportul sau distribuția energiei ori infrastructurile energetice, dar lista activităților eligibile include fabricarea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor electrice, a aparatajului de distribuție și control, a bateriilor și acumulatorilor, cablurilor, conecticii, altor echipamente electrice, precum și fabricarea motoarelor și turbinelor.
Logica schemei devine mai clară când este pusă lângă datele de comerț exterior folosite chiar pentru evaluarea proiectelor. În 2025, România a avut un deficit comercial de aproximativ 829 milioane de euro la acumulatorii litiu-ion, de 574 milioane de euro la anumite dispozitive pentru comutarea și protejarea circuitelor electrice și de peste 402 milioane de euro la celule, module și panouri fotovoltaice. Lista mai include pile de combustie, componente pentru motoare și generatoare și turbine eoliene, pentru care deficitul comercial a fost de aproximativ 61,9 milioane de euro.
Ce poate finanța HG 486 și cât poate primi un proiect
Schema este destinată investițiilor industriale de dimensiune semnificativă. Sunt eligibile întreprinderile nou-înființate și cele în activitate, atât IMM-uri, cât și companii mari, dar proiectul trebuie să aibă cheltuieli eligibile de minimum 50 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 10 milioane de euro. Ajutorul poate fi solicitat fie ca grant nerambursabil, fie sub forma unui credit fiscal, alegerea fiind făcută la depunere și nemaiputând fi schimbată ulterior. Acordurile de finanțare pot fi emise în perioada 2026-2032, iar plata granturilor se poate face în perioada 2027-2036.
În funcție de localizarea investiției, intensitatea ajutorului poate ajunge la 70% din cheltuielile eligibile, iar plafonul indicativ maxim ajunge la 57,75 milioane de euro per întreprindere și regiune. Pentru proiectele mari, cu cheltuieli eligibile de peste 50 milioane de euro, se aplică formula europeană de ajustare, astfel încât intensitatea efectivă scade pentru partea de investiție care depășește anumite praguri. Compania trebuie, în același timp, să asigure din resurse proprii sau finanțare externă cel puțin 25% din costurile eligibile, fără ca această contribuție să beneficieze de un alt sprijin public.
Pot intra în calcul construcțiile noi, fără ca acestea să reprezinta mai mult de 40% din costurile totale eligibile, precum și instalațiile, utilajele și echipamentele noi. Activele necorporale – de exemplu brevete, licențe sau know-how – sunt eligibile în limita a 30% din costurile totale. Activele finanțate trebuie utilizate pentru investiția respectivă și menținute în locație cel puțin cinci ani după finalizare.
Selectare pe bază de punctaj
HG 486 introduce un mecanism competitiv prin care produsele cu cel mai mare deficit comercial pot obține 100 de puncte, iar cele din grupele următoare primesc succesiv 80, 60, 40, 20 sau zero puncte. Amplasarea într-un județ cu o intensitate regională a ajutorului de 70% aduce alte 50 de puncte, față de 30 de puncte pentru o zonă cu intensitate de 50%. O unitate nouă poate primi 20 de puncte, iar participarea într-un cluster de inovare încă cinci.
Un al doilea set de criterii favorizează fabricile mai automatizate și integrarea în lanțurile europene de aprovizionare. Un grad de automatizare de minimum 40% aduce 80 de puncte, iar achiziția a minimum 35% din materii prime și materiale din Spațiul Economic European aduce 50 de puncte. Există chiar un stimulent pentru companiile care solicită mai puțin decât ajutorul maxim calculat: reducerea cu cel puțin 50% a valorii solicitate față de plafon aduce alte 50 de puncte.
Aceasta face ca pregătirea proiectului să fie mai mult decât un exercițiu de completare a unui dosar. Pentru un producător de baterii, transformatoare, schimbătoare de viteze, cabluri sau alte echipamente, primele simulări ar trebui să lege codul CAEN de produsul CPA2_2 și deficitul comercial aferent, locația fabricii, gradul de automatizare, structura furnizorilor și valoarea efectivă a ajutorului solicitat. Un produs realizat într-un sector CAEN eligibil, dar care nu apare în lista pentru care INS dispune de un sold comercial, primește zero puncte la criteriul deficitului comercial.
Primele pregătiri înainte de deschiderea sesiunii
Calendarul este important mai ales pentru proiectele aflate deja într-o fază avansată. Ajutorul are efect stimulativ numai dacă solicitarea este transmisă înainte de demararea lucrărilor; dacă investiția începe anterior depunerii cererii, întregul proiect devine neeligibil. În sensul schemei, demararea poate însemna atât începerea lucrărilor de construcție, cât și primul angajament juridic obligatoriu pentru comandarea echipamentelor care face investiția ireversibilă. Achiziția terenului, autorizarea și studiile de fezabilitate nu sunt însă considerate începerea lucrărilor.
Companiile în activitate trebuie să fi avut rentabilitatea cifrei de afaceri peste zero în cel puțin unul dintre ultimele trei exerciții financiare și capitaluri proprii pozitive în ultimul exercițiu încheiat. Pentru întreprinderile nou-înființate este cerut un capital social subscris și vărsat de minimum 100.000 de lei. Dosarul presupune, între altele, planul de afaceri, planul detaliat al investiției și demonstrarea sursei de finanțare, Ghidul incluzând inclusiv modelul unei scrisori de confort angajante din partea băncii.
Cererile vor fi depuse online în sesiuni de câte 30 de zile lucrătoare, iar proiectele vor intra la evaluare în ordinea punctajului, în limita bugetului alocat sesiunii.
Calendarul primei sesiuni încă nu a fot comunicat. Ghidul solicitantului a fost publicat pe 29 iulie și a primit deja, pe 5 august, o rectificare punctuală privind formularea unuia dintre criteriile de punctaj.
TechUp pentru trecerea de la cercetare la producție
La acest instrument se adaugă TechUp România, aprobat de Guvern pe 20 august. Schema are un buget estimat de aproximativ 5,3 miliarde de lei și urmărește finanțarea traseului de la cercetare-dezvoltare până la producție, pentru proiecte cu investiții eligibile între 5 și 50 milioane de lei. Domeniile vizate includ explicit energia verde, stocarea și tehnologiile climatice, alături de microelectronică, materiale avansate și Industry 4.0.
Din perspectiva industriei energetice, complementaritatea este relevantă.
Un dezvoltator de tehnologie sau un producător aflat încă în etapa de cercetare, testare și trecere către producție poate intra în plaja TechUp, în timp ce o investiție industrială matură, de cel puțin 50 milioane de lei, orientată către fabricarea unui produs cu deficit comercial, poate intra în logica HG 486. TechUp cere ca proiectele să lege activitatea de cercetare-dezvoltare de investiția ulterioară în capacitatea de producție, ceea ce poate crea o punte care lipsea frecvent între prototip și fabricație la scară comercială.
Pentru furnizorii de tehnologie și echipamente, investitori industriali, dezvoltatori care vor să integreze vertical activități de producție, bănci și consultanți, pasul util acum este construirea unui pipeline de proiecte industriale, nu doar urmărirea datei de lansare a apelurilor. Bateriile, echipamentele electrice, transformatoarele, conectica, cablurile, componentele electronice sau tehnologiile pentru regenerabile trebuie analizate simultan prin prisma deficitului comercial, a capacității de producție locale, a accesului la finanțare și a pieței create deja de investițiile masive în energie.
Cele două programe nu constituie încă, singure, o politică industrială completă, iar efectul lor va depinde de calitatea proiectelor care vor intra în finanțare, de continuitatea bugetelor și de capacitatea statului de a corela sprijinul pentru producție cu cererea creată de tranziția energetică. Dar dacă finanțarea cercetării, stimularea investițiilor productive, avantajul acordat automatizării și lanțurilor europene de aprovizionare și prioritizarea produselor cu deficit comercial vor fi urmărite consecvent, acestea pot deveni liniile de forță ale unei politici industriale pentru tehnologiile pe care astăzi le importăm, precum bateriile, panourile fotovoltaice, transformatoarele, aparatajul electric, cablurile și componentele pentru turbine.
Despre Schneider Electric
Schneider Electric creează impact prin maximizarea valorii energiei și resurselor, conectând progresul cu sustenabilitatea. Suntem un lider global în electrificare, automatizare și digitalizare, oferind soluții IoT bazate pe AI pentru industrii inteligente, infrastructură, centre de date și clădiri.
Cu 150.000 de angajați în peste 100 de țări, promovăm diversitatea și inovarea. Schneider Electric România, cu 27 de ani de activitate și peste 300 de angajați, coordonează operațiuni în Armenia și Moldova și oferă suport în 17 limbi pentru 26 de țări prin Bucharest Hub.
