Acasă » Interes general » FIC a lansat o nouă strategie de dezvoltare pentru România

FIC a lansat o nouă strategie de dezvoltare pentru România

11 septembrie 2022
Uncategorized @ro
Bogdan Tudorache

România, precum și alte țări UE, se confruntă în perioada aceasta cu mai multe provocări în plan economic: inflație ridicată, criza din piața energiei, dezechilibre macroeconomice (deficit de cont curent și bugetar). Consiliul Investitorilor Străini (FIC) consideră că răspunsurile pentru redresare trebuie să urmărească nu doar perioada imediat următoare, ci să pregătească și economia viitorului. Este nevoie ca România să stabilească și să implementeze acele direcții strategice care consolidează creșterea economică și care asigură bunăstare pentru cetățeni.

FIC a demarat în 2016 un proiect ambițios numit Va Urma care propune un model economic ce poate conduce la plasarea României în top 10 economii din Europa până în anul 2040. Încă din 2016, FIC a arătat că pentru accelerarea dezvoltării economice este nevoie de stabilirea unor direcții principale bazate pe demografie și capital uman, infrastructură modernă și eficiență publică și privată. Anul acesta aducem în atenția publicului același proiect de țară, cu o viziune pentru următorii 20 de ani actualizată cu cele mai recente evenimente la nivel global, un țel care să alinieze potențialul societății românești cu obiectivele europene în materie de neutralitate climatică.

Obiectivele și recomandările din Va Urma se suprapun și sunt complementare cu o parte din măsurile anunțate de Guvernul României, cu țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și totodată, converg cu recomandările de țară pentru România ale Uniunii Europene.

Atingerea acestor obiective este condiționată de o schimbare a comportamentului la nivelul întregii societăți şi necesită un efort financiar inițial semnificativ. Modelul economic Va Urma oferă o estimare a necesarului de investiții pentru atingerea țintelor climatice și asigurarea creșterii economice, astfel scenariile luate în considerare evidențiază nevoia de investiții anuale cuprinse între 161,3 și 170,8 miliarde lei.

Va Urma subliniază avantajele multiple ale îmbinării investițiilor private (străine și autohtone) și publice împreună cu măsuri care au ca scop stimularea digitalizării și inovării; îmbunătățirea capacității instituționale și companiilor de stat; protejarea capitalului uman prin facilitarea accesului la locuri de muncă, educație și sănătate; și transformarea mixtului energetic în direcțiile stabilite prin Green Deal la nivel european și dezvoltarea infrastructurii energetice. Pentru fiecare dintre cei patru piloni strategici Va Urma propune o serie de măsuri care au ca scop stimularea creșterii economice și compensarea efortului de ajustare prin Green Deal. România va atenua disparitățile regionale și vom stimula investițiile, producția și comerțul doar dacă facem din aceste patru direcții o prioritate națională, pe termen lung.

Va Urma reprezintă o oportunitate nouă pentru cetățeni, societatea civilă, mediul de afaceri și mediul academic să se angreneze într-un dialog constructiv din care să rezulte un plan pe termen lung de nivelul unui proiect de țară pentru România, care să se intersecteze cu țintele UE și care să fie sprijinit de toți factorii de decizie. Este momentul oportun să transformăm dezavantajele în avantaje: economia poate crește de încă 4,5 ori în următoarele două decenii.

În data de 7 septembrie, FIC a lansat ediția din 2022 a Va Urma cu participarea Prim-ministrului României, domnul Nicolae Ciucă, împreună cu membrii ai Guvernului și Parlamentului, ai instituțiilor internaționale și liderii din domeniul economic. Prezența la reuniune a fost la nivel înalt:  https://vaurma.ro/lansare-va-urma-2022.

Participarea premierului la evenimentul de lansare a proiectului “Va Urma” confirmă parteneriatul și relația de încredere între Guvernul României și Consiliul Investitorilor Străini pentru susținerea investițiilor și economiei viitorului.

Evenimentul a reprezentat un prim pas în setarea unor direcții de țară care să fie agreate și susținute de autorități, instituții internaționale reprezentative și mediul de afaceri, dintre măsurile pe termen lung rezultate din dezbaterile comune amintim:

  • Definirea unei strategii pe termen lung pentru atragerea investitorilor străini în România cu accent pe sectoarele cu valoare mare adăugată și cu avantaj competitiv (capital uman, resurse naturale).
  • Promovarea investițiilor străine în România și cele autohtone în afara țării prin înființarea unei agenții sub coordonarea Primului ministru.
  • Îmbunătățirea securității energetice prin stimularea dezvoltării de noi capacități de producție și implementarea de noi forme de ajutor de stat și mecanisme de finanțare pentru întregul lanț valoric pentru a asigura lichiditate producătorilor, distribuitorilor, furnizorilor și consumatorilor.
  • Îmbunătățirea sistemului gestionării deșeurilor (colectare, valorificare, reciclare), în urma unei consultări extinse cu toți actorii implicați pe flux.
  • România sănătoasă: reproiectarea sistemului de sănătate axat pe prevenție, acces la servicii medicale și medicamente inovatoare (încurajarea inovației și producției în România), ambulatoriu de specialitate, telemedicină, dosarul digital al pacientului și dezvoltarea educației medicale adaptată la un sistem digital accesibil pentru toți.
  • România educată pentru pregătirea forței de muncă a viitorului (acces la învățământ, reducerea abandonului școlar, formarea continuă, sistem educațional dual, burse de studiu).
  • Recrutarea top managementului instituțiilor publice și companiilor de stat prin procese de recrutare transparente, asistate de recrutori specializați.
  • Creșterea predictibilității cadrului legislativ și îmbunătățirea măsurilor de reglementare (alinierea strategiilor din diferite sectoare și implementarea coordonată a acestora).
  • Programe de alfabetizare digitală (elevi, administrație locală și centrală, mediu privat).
  • Digitalizarea cadrului legislativ disponibil și facilitatea interacțiunilor digitale public-privat (ONRC, digitalizarea ANAF, REVISAL).

De asemenea, în cadrul evenimentului au fost discutate acele măsuri cu impact imediat care ar duce România din prezent mai aproape de dezvoltarea economică:

  • Adoptarea și implementarea unui cadru complet și nebirocratic pentru tratarea cancerului;
  • Facilitarea implicării agențiilor economici în învățământul dual și profesional;
  • Simplificarea procesului de autorizare astfel încât să permită implementarea proiectelor rapid și eficient;
  • Finalizarea și publicare Atlasului Economic – platforma cu datele necesare investițiilor noi în regiunile țării (forță de muncă disponibilă, număr parcuri industriale, alți agenți economici prezenți în zonă);
  • Asigurarea stabilității pe posturi de top management al instituțiilor publice și companiilor de stat, prin asigurarea unei evaluări obiective în funcție de KPIs;
  • Eficientizarea SPV pentru reducerea evaziunii fiscale;
  • Adoptarea și implementarea legislației EU cu privire la identificarea electronică (semnături electronice, cărți de identitate electronice, identificarea video etc.);
  • Implementarea la nivel național a măsurilor de eficiență energetică;
  • Digitalizarea administrației publice prin implementarea cetățeniei digitale, interoperabilității și cloud-ului guvernamental;
  • Accelerarea procesului de aprobare pentru aducerea în România și angajarea lucrătorilor din afara UE.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *