Următoarea etapă a dezvoltării energiei regenerabile în România nu va fi evaluată doar prin volumul noilor capacități conectate la rețea, ci și prin capacitatea proiectelor de a genera venituri sustenabile. Pe măsură ce dezvoltarea proiectelor solare și eoliene se accelerează, stocarea, producția hibridă și tranzacționarea activă devin tot mai importante în deciziile de investiții, a declarat Gabriel Avăcăriței, redactor-șef Energynomics, în cadrul celei de-a 8-a ediții a Renewable & Storage Forum, desfășurată la Atena.

Participând online, pe 22 octombrie, la o sesiune dedicată piețelor de energie regenerabilă și stocare din Balcani, Avăcăriței a prezentat atât oportunitățile de investiții din România, cât și riscurile comerciale asociate schimbării structurii producției de energie electrică. Evaluarea sa s-a bazat pe informații și perspective asupra pieței obținute în cadrul conferințelor publice, dar și al seminarelor și workshopurilor cu acces exclusiv pe bază de invitație, organizate de Energynomics la București, reflectând discuțiile directe cu participanți din industria energetică.

Forumul, organizat de energypress în perioada 21-22 octombrie 2026, la InterContinental Athens, a reunit companii energetice, investitori, experți și reprezentanți ai autorităților. Energynomics a fost partener media al evenimentului.

Creșterea continuă, dar capacitatea instalată nu este echivalentă cu valoarea economică

„Capacitatea instalată nu mai garantează profitabilitatea”, a subliniat Avăcăriței, precizând că această concluzie desprinsă din prima zi a conferinței este la fel de relevantă pentru România.

Portofoliul proiectelor în dezvoltare rămâne considerabil. Citând estimări recente ale industriei, Avăcăriței a arătat că Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA) anticipa aproximativ 2 GW de noi capacități eoliene în perioada 2026-2027. La rândul său, Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA) estima că puterea totală instalată în capacități fotovoltaice, inclusiv sistemele prosumatorilor, ar putea ajunge la 10-11 GW până la sfârșitul anului 2026.

El a evidențiat și interesul constant al companiilor energetice din Grecia, inclusiv PPC, HELLENiQ Energy și MORE, precum și proiectele de mari dimensiuni din România, susținute prin finanțări instituționale și private. Dinamica investițiilor este evidentă, însă adăugarea de noi megawați nu rezolvă automat problema valorificării profitabile a energiei produse.

Stocarea devine o infrastructură esențială, a argumentat el, deși bateriile nu pot rezolva toate dezechilibrele unui sistem electroenergetic. Competiția pentru dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare poate genera, la rândul ei, riscuri comerciale dacă modelul de venituri nu este suficient de solid.

Vara dificilă traversată de România a oferit un nou exemplu al provocărilor mai largi privind alimentarea cu energie electrică. Disponibilitatea redusă a producției nucleare a crescut dependența de importuri. Privind înainte, Avăcăriței a evidențiat proiectul offshore de gaze Neptun Deep, de la care este așteptată prima producție de gaze în prima jumătate a anului 2027, precum și centrala electrică pe gaze de la Mintia, ca dezvoltări care ar putea remodela rolul României pe piața regională de energie.

Avansul Bulgariei în stocare reflectă opțiuni diferite de politică energetică

Întrebat despre dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare în baterii din Bulgaria, Avăcăriței a avertizat că diferența dintre cele două țări nu ar trebui interpretată ca o dovadă că România și-a ratat oportunitatea. Bulgaria a ales să direcționeze un sprijin public substanțial către stocare, în timp ce România s-a concentrat într-o măsură mai mare asupra finanțării capacităților de producție a energiei electrice.

Abordarea României a susținut extinderea capacităților regenerabile, proces despre care Avăcăriței consideră că va continua cel puțin încă doi sau trei ani. În același timp, companiile românești și-au intensificat activitatea în domeniul proiectelor de baterii în ultimele 8-12 luni, ceea ce creează premisele unei dezvoltări mai accelerate a stocării în anii următori.

Canibalizarea prețurilor schimbă modelul de afaceri

„Nu prea te mai poți baza pe profituri mari în viitor, din cauza saturării pieței”, a avertizat Avăcăriței în intervenția sa de încheiere.

Preocuparea sa vizează în special proiectele fotovoltaice și eoliene independente, care se confruntă cu o canibalizare tot mai accentuată a prețurilor, pe măsură ce un număr tot mai mare de producători concurează pentru vânzarea energiei electrice în aceleași intervale orare. Și sistemele de baterii stand-alone ar putea fi supuse unor presiuni comerciale odată cu intensificarea concurenței pe această piață.

Prin urmare, modelul comercial ar trebui să influențeze proiectarea investiției încă de la început, nu să fie abordat abia după finalizarea construcției. Dezvoltatorii și partenerii financiari iau tot mai mult în considerare configurații hibride, inclusiv proiecte fotovoltaice asociate cu stocare și centrale pe gaze combinate cu baterii, pentru a accesa oportunități diferite de venit și pentru a gestiona riscurile de piață.

Avăcăriței a evidențiat și progresele înregistrate de soluțiile software de tranzacționare și de platformele automatizate pentru realizarea tranzacțiilor, care pot ajuta operatorii să obțină o valoare mai mare din activele lor, pe măsură ce condițiile de piață se schimbă.

Dezvoltarea energiei regenerabile în România continuă să ofere oportunități de investiții. Următorul criteriu de evaluare a succesului va fi însă capacitatea noilor proiecte de a rămâne viabile comercial, într-o piață în care capacitățile de producție și concurența cresc simultan.