Lipsa unui Guvern care să-și exprime o voință politică clară pe termen lung și după un dialog pertinent cu investitorii și lipsa unei strategii integrate între diverse segmente ale economiei, care să țină seama de toate sectoarele economiei, vor destabiliza în continuare piața și vor întârzia investițiile, spun lideri ai companiilor prezente la Energy Strategy Summit 2026.
Un sondaj sumar, efectuat în rândul participanților la eveniment a iterat ideea că guvernul Tomac, propus de președintele Nicușor Dan, nu va primi sprijinul Parlamentului, iar criza guvernamentală se va adânci. Fapt care va duce la întârzierea unor proiecte și strategii, precum și întârzieri în adoptarea unor acte normative de care piața are strictă nevoie.
Investitorii spun că România trebuie să țină cont de părerea lor, întrucât deja există un șir de proiecte în întârziere, iar țările concurente care au o birocrație mai permisivă ar putea beneficia mai ușor de investiții, în detrimentul României.
Regenerabile și reducerea prețului energiei: S-a invocat modelul spaniol
Cătălin Stancu, Associated Senior Expert, Horváth, susține că România nu trebuie să reinventeze roata, ci poate lua ca exemplu modelul spaniol, unde energia este deja cu mult mai ieftină, după lansarea în piață a zeci de GW de energie regenerabilă, în special solară. Gazul natural produce 20% din energia Europei, dar e responsabil pentru formarea de preț în proporție de 70%, spune Cătălin Stancu. ”Suntem foarte asemănători ca mix, dar azi prețul pe MWh în Spania este de 60 de euro, pe când în România este de 110 euro”. El a explicat că LCOE (costul proiectelor raportat la prețul final al electricității – n.r.) este cel mai mic în cazul energiei solare, iar Spania și-a crescut capacitățile de peste opt ori în ultimii opt ani.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI CĂTĂLIN STANCU
Conform IEA, Spania a cunoscut un boom solar exponențial din 2018, adăugând aproximativ 45 GW de capacitate fotovoltaică nouă. Capacitatea solară totală instalată a crescut de la puțin sub 5 GW în 2018 la un maxim istoric de peste 50 la începutul anului 2026, ceea ce o face oficial tehnologia lider a țării în ceea ce privește capacitatea de putere instalată.
Dacă nu ne uităm la soluții, la LCOE la planificarea pe termen lung și la costul marginal la intrarea în piață, probabil că un preț scăzut al energiei va rămâne un deziderat, spune Stancu.
La rândul său, Liviu Gavrilă, vicepreședinte RWEA și CEO pentru România al Energy, spune că deși există întârzieri, este bine că există proiecte și că ele se implementează.
”Dacă vorbim cu reprezentanții băncilor, cu ai constructorilor EPC, fiecare din ei are un backlog (proiecte încă în dezvoltare – n.r.) impresionant. Dacă ne uităm la toți jucătorii, dar și investitori, chiar din fonduri private, avem proiecte de interconectare, avem investiții în toate tehnologiile”, a spus el.
Europa are șansa de a ajutora toate statele membre printr-o integrare profundă, însă ”e vorba de multă voință politică”, a mai spus Liviu Gavrilă.
Gavrilă susține că deficitare sunt partea de market design sau modul în care se face socializarea costurilor, iar piața duce lipsa absenței serviciilor de flexibilizare – care are nevoie de o înțelegere mai bună din partea decidenților și de un training mai bun al specialiștilor.
”Nu putem face altfel lucrurile decât construind mai multe regenerabile în rețea”, susține, de asemenea, Cristian Dragomir, CEO, Waldevar Energy. Chiar dacă pun presiune pe sistem (SEN), acestea pot crea oportunități și noi mecanisme de piață.
”Transelectrica (și alți jucători n.r.) e oarecum deschisă în a adapta pe cât posibil modul în care se controlează sursele de generare”, a mai afirmat Cristian Dragomir.
Costurile de acum sunt permisive
Astăzi costurile de instalare a regenerabilelor sunt cu mult mai permisive decât în urmă cu câțiva ani, spune Mirel Jarnea, Business Development Manager SEE, LONGi Solar, care are proiecte de 0,7 GW în pipeline.
”Creșterea de azi e una masivă. Acum nouă ani un MW (de solar-n.r.). instalat costa 1-1,5 milioane de euro, pe când azi costă 500,000 de euro. Am început să integrăm baterii pentru că și costurile au scăzut masiv – de la 900,000 – 1 milion de euro acum câțiva ani, la 150-160.000 de euro azi”, spune Mirel Jarnea. ”Nu trebuie să ne comparăm cu Spania, pentru că atunci când era 1 milion de euro sau peste un MW aveau deja 2000 și ceva de ore de producție, pe când noi acum avem 1.100-1.200, însă, faptul că lucrăm 1,5-2GW de module fotovoltaice în toată piața cred că spune foarte mare lucru despre unde ne îndreptăm, întrebarea mea de fiecare zi este ‘când ne vom opri’?”, a spus Mirel Jarnea.
El spune că Europa trebuie să țină cont și de politica externă a Chinei, care nu mai este dispusă să piardă bani și a aliniat costurile, pe când Europa nu mai este dispusă să facă niciun compromis. Iar următorii doi ani sunt cruciali, întrucât după 2027 piața pare că va stagna în întreaga Europă.
Nevoia de investiții în rețele
Fără investiții suficiente în rețele, beneficiile energiei regenerabile și ale noilor tehnologii riscă să rămână blocate, spun toți investitorii prezenți la eveniment.
Nu din lipsă de energie, ci din lipsa capacității de a transporta energia acolo unde și când este nevoie, afirmă Dana Dărăban, director executiv al ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din România. ”Până acum câțiva ani nu s-a luat în calcul riscul ca toate aceste investiții să poată fi integrate, iar investițiile în rețele vin foarte târziu. Trebuie să avem în vedere că pe lângă noile tehnologii, noua paradigmă a sistemului energetic, toate schimbările pe care le impune noul mod de consum și de producție, avem de recuperat – și nu este o temă locală, ci una la nivel global. Aș vrea să ieșim din această marotă a discursului care nu lasă loc de decizii potrivite și constructive, pentru că –să o spun foarte diplomatic – observ iar o polarizare, în sensul în care operatorii, adică investitorii, au o opinie foarte bine definită, pe care o justifică și au în spate tot felul de studii care susțin că acest cadru de reglementare de care ei sunt dependenți nu este încurajator și nu poate asigura nivelul necesar în distribuție în rețea, iar pe de altă parte avem statul român prin reprezentanții și instituțiile din sector, care spun că acest cadru de reglementare este foarte potrivit și că decizia aparține fiecărui operator. Eu cred că este o eroare foarte mare dacă ne împiedicăm încă o dată, ca țară, în acest discurs. Pentru că semnalul corect pe care noi trebuie să-l avem în vedere este semnalul pieței, adică semnalul investitorilor”, a spus Dana Dărăban.
Altfel, România riscă să piardă în continuare proiecte, a mai spus ea.
Ea susține că există o percepție că investițiile în rețele sunt un factor major de creștere a facturilor. În realitate, creșterile de preț din ultimii ani au fost generate aproape exclusiv de componenta de energie, de prețurile de pe piețele angro. Costurile rețelelor reprezintă doar o parte limitată din factura finală.
Mai mult decât atât, fără investiții în rețele reducerea costurile totale ale sistemului energetic este o iluzie. Avem nevoie de dublarea nivelului de investiții în rețele la nivel național ca să permitem integrarea unei cantități mai mari de energie regenerabilă, să reducem risipa de energie verde, să limitam necesarul de centrale de rezervă, a mai punctat șefa ACUE.
Rețelele contribuie la stabilizarea prețurilor pe termen lung
Prima mare provocare pentru rețele, nu doar în România, ci la nivel global, este congestia.
Putem privi rețeaua ca pe o autostradă. Dacă traficul crește, iar infrastructura rămâne aceeași, apar blocaje. Exact acest lucru se întâmplă astăzi în multe sisteme energetice europene.
Exemplul Olandei este relevant. Dezvoltarea rapidă a regenerabilelor și electrificarea au generat congestii severe, cu efecte directe asupra economiei: proiecte industriale amânate, capacități regenerabile care nu pot fi conectate și costuri economice de ordinul miliardelor de euro.
Mesajul este clar: costul subinvestiției este mult mai mare decât costul investiției, și anume de 6-8 ori mai mare, conform unui studiu al Boston Consulting pentru Olanda, a explicat Dana Dărăban.
A doua provocare este flexibilitatea.
Nu putem construi infrastructură nouă pentru fiecare vârf de consum. Avem nevoie și de instrumente care să utilizeze mai eficient infrastructura existentă.
Flexibilitatea înseamnă capacitatea consumatorilor, a prosumatorilor, a bateriilor și a agregatorilor de a adapta consumul sau producția în funcție de nevoile sistemului. Este echivalentul mutării unei părți din trafic în afara orelor de vârf. Această abordare reduce congestia, permite integrarea mai eficientă a energiei regenerabile și amână investiții costisitoare în infrastructură.
Dar flexibilitatea nu poate exista fără digitalizare. Și aici apare o nou provocare: nu poți gestiona traficul unui oraș fără semafoare, senzori și camere. La fel, nu poți opera o rețea modernă fără date și fără vizibilitate asupra consumului. Contoarele inteligente și sistemele digitale nu sunt doar instrumente de citire a indexului. Ele reprezintă infrastructura de date care permite tarife dinamice, servicii de flexibilitate, integrarea prosumatorilor și gestionarea congestiilor în timp real.
Este încurajator faptul că există inițiative pentru accelerarea implementării sistemelor de măsurare inteligentă. Totuși, pentru a valorifica pe deplin aceste investiții, este necesar și un cadru de reglementare care să permită dezvoltarea rapidă a soluțiilor software și a serviciilor asociate, a conchis Dana Dărăban.
Energy Strategy Summit 2026 este organizat de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri: Elektra Renewable Support, 4P Renewables, ABB, Alive Capital, Atmoce, Baringa, BCR, Big Store, Capalo AI, CBRE Romania, Distribuție Energie Electrică România, Eastship, Distributie Oltenia parte din Evryo, Eaton Electric, Electrica Furnizare, Electroalfa, Electroprecizia, EnergoBit, Enery, Enexus, Eurowind, Evryo, Exim Banca Romaneasca, Hagag Energy, KStar, LONGi, MBK Power Energy, MET Romania Energy, Monsson Trading, Nextpower, OX2, Romgaz, Schraubram, Sigenergy, Softenerg WEBUS 4 ENERGY, Solar Today, Sunotec, TBEA, Think Blu Solution, Transelectrica, Waldevar Energy, WTW Romania. Coffee Break Partner Enerta. Lanyard Partner Monsson Operation. Beverage Partner Aqua Carpatica, Alexandrion. Digital Partner Imsol. Partener pentru mobilitate BlackCab.
