Creșterea accentuată a prețurilor la energie a contribuit decisiv la nivelul ridicat al inflației din România, adăugând cel puțin 2-3 puncte procentuale, iar evoluția viitoare va depinde în mare măsură de dinamica pieței gazelor, susține consultantul economic Adrian Negrescu.

”Suntem, din păcate, campioni europeni la scumpiri, în principal din cauza creșterii necontrolate a prețului la energie de anul trecut. Creșterea cu 60% a prețului energiei a adus în plus la nivelul inflației cel puțin 2-3 puncte procentuale. Astfel, în loc să avem o inflație de 5-6% în 2025, pe final de an, am ajuns la 10%. Vestea bună e că, din a doua parte a acestui an, efectul de bază se va simți în sensul că nu vom mai avea, în calculul inflației, efectul creșterii prețului la energie. Nu va mai exista, din punct de vedere statistic, dar asta nu înseamnă că lucrurile vor arăta cu mult mai bine. Marele semn de întrebare este legat de ce se va întâmpla în piața gazelor. Vedem deja că, în contractele ce urmează a fi liberalizate de la 1 aprilie, există prețuri între 0,32 și 0,41 lei pe kWh față de 0,31 cât este prețul plafonat în momentul de față, iar dacă se va ajunge ca oamenii să plătească 0,42 lei pe kWh, asta înseamnă, din păcate, o scumpire de până la 30% a gazelor. Acest lucru va influența semnificativ inflația, în sensul că vom asista la o nouă aprindere a inflației, cu două puncte procentuale în plus, față de cât ar trebui să fie la mijlocul anului”, a precizat Adrian Negrescu, potrivit Agerpres.

În opinia sa, dacă Guvernul va reuși să tempereze ‘elanul speculativ al jucătorilor din piața gazelor’, inflația ar trebui să coboare înspre 4-5% din luna septembrie acestui an, urmare a efectului de bază, iar asta să creeze premisele ca banca națională să reducă dobânda de politică monetară de la 6,5% spre 5%. Altfel, reducerea dobânzii cheie ar putea da semnalul ieftinirii creditelor din partea a doua anului. Costurile actuale sunt imposibil de acoperit de majoritatea clienților, susține Negrescu.

Totodată, acesta estimează că inflația va ajunge la 4-4,5% în octombrie-noiembrie.

”Mă aștept la o inflație de 5- 6% începând cu luna august, urmând ca în octombrie – noiembrie să coboare spre 4-4,5%, asta în cel mai bun scenariu în care toate măsurile economice luate de Guvern se vor transpune în sens pozitiv în dinamica economiei. Vestea bună e că scumpirile astea sunt ca un elastic, dacă tragi prea mult de el, se rupe. Dacă scumpești prea mult produsele, rămâi cu marfa nevândută. Acest lucru se vede în momentul de față. Uitați-vă la rezultatele inflației pe luna decembrie. În plin sezon speculativ, de regulă, în decembrie cresc cele mai multe prețuri pe fondul interesului ridicat al românilor pentru achiziții. Multe dintre scumpiri n-au mai fost ca în anii trecuți, au fost mai temperate, și asta denotă faptul că s-a ajuns la un nivel maxim de suportabilitate în ceea ce privește scumpirile, iar firmele au înțeles că, scumpind marfa, nu faci altceva decât să rămâi cu ea nevândută și să te apropii de faliment dacă mizezi pe creșteri de preț”, a mai spus consultantul economic.

Rata anuală a inflației a coborât la 9,69% în luna decembrie, de la 9,76% în luna noiembrie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,48%, iar mărfurile alimentare cu 7,75%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 9,6%, de la 8,8% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2025 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,7% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3% în prognoza anterioară, potrivit datelor prezentate în luna noiembrie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.