În urmă cu doar câțiva ani, era suficient ca o companie din România să menționeze în raportările sale de sustenabilitate că utilizează energie „verde”, sprijinindu-se pe Garanții de Origine (GO) pentru a bifa capitolul ESG. Astăzi, însă, această abordare nu mai convinge. Investitorii, băncile, autoritățile de reglementare și chiar clienții din lanțurile internaționale de aprovizionare solicită dovezi clare, cuantificabile, că energia folosită este într-adevăr regenerabilă, adițională și achiziționată în mod responsabil.

Pentru companiile industriale din România, presiunea de a face trecerea de la o etichetă „green” la o strategie veritabilă de decarbonizare este mai mare ca niciodată. Aceasta nu mai este o chestiune de imagine — este o condiție de competitivitate. Iar o astfel de tranziție cere mai mult decât certificate de conformitate: presupune o transformare strategică, contractuală și operațională.

Garanțiile de origine nu mai sunt suficiente

Garanțiile de origine continuă să joace un rol important în procesul de raportare ESG, însă impactul lor real este limitat. Așa cum a explicat Marc Fevre, consilier juridic în cadrul Rezolv Energy, utilizarea exclusivă a GO-urilor, mai ales atunci când provin din unități vechi (hidrocentrale istorice sau proiecte deja amortizate), devine din ce în ce mai puțin acceptabilă în cadrul inițiativelor precum RE100 sau Science-Based Targets Initiative (SBTi). „GO-urile de sine stătătoare oferă o formă de recunoaștere administrativă, dar nu reduc în mod direct amprenta de carbon și nu protejează împotriva volatilității prețului energiei”, a explicat Fevre. Mai mult, GO-urile din România nu sunt încă compatibile cu sistemul european EECS, ceea ce limitează utilizarea lor în raportări transfrontaliere — o problemă ce urmează să fie remediată abia în 2027.

Producția locală nu e întotdeauna soluția ideală

Pentru companiile care doresc un control mai direct asupra surselor de energie, instalarea de capacități proprii — în special panouri fotovoltaice — pare, la prima vedere, soluția ideală. Însă realitatea de pe teren este adesea complicată. Așa cum reiese din studiul de caz al companiei Bekaert, prezentat de echipa Rezolv Energy, nu toate fabricile dispun de acoperișuri suficient de solide sau de spațiu disponibil. În unele cazuri, structura clădirii sau materialele din componența acesteia (precum azbestul) împiedică instalarea de panouri.

Mai mult, generarea on-site este limitată de condițiile naturale și de curba de consum a fiecărei fabrici. Producția solară, de exemplu, scade considerabil iarna și se oprește complet pe timpul nopții, exact când unele procese industriale funcționează la capacitate maximă. Astfel, chiar și în scenariul ideal, generarea locală acoperă doar o parte din necesar, fiind nevoie de soluții suplimentare.

Contractele PPA — baza unei strategii solide de decarbonizare

În acest context, contractele de tip PPA (Power Purchase Agreement) devin pilonul principal al unei tranziții reale către energie 100% regenerabilă. Printr-un PPA, o companie industrială din România poate achiziționa energie direct de la un producător de energie eoliană sau solară, în baza unui contract pe termen lung — de regulă între 10 și 15 ani.

Avantajele sunt multiple. Prețul este fix sau indexat, oferind protecție împotriva volatilității pieței și facilitând planificarea financiară. Energia provine dintr-o sursă identificabilă și adițională, iar Garanțiile de Origine sunt incluse în mod transparent. În plus, contractele pot fi personalizate în funcție de profilul de consum al fiecărei fabrici, evitând supracontractarea sau riscul revânzării energiei în condiții nefavorabile.

Un exemplu clar este contractul semnat între Rezolv Energy și Bekaert pentru livrarea a 100 GWh de energie eoliană pe an, provenită de la un parc în construcție în județul Buzău. Contractul este unul de tip „virtual PPA” — adică nu presupune livrarea fizică a energiei la poarta fabricii, ci echivalarea valorii acesteia printr-un mecanism financiar. Din perspectiva ESG, beneficiile sunt similare cu cele ale unui PPA fizic, însă cu o flexibilitate mult mai mare.

Combinația ideală: mix hibrid + contract PPA + GO-uri

Experiența Rezolv Energy arată că strategia optimă nu presupune alegerea unei singure soluții, ci combinarea inteligentă a mai multor instrumente. Un portofoliu ideal poate cuprinde producție locală (acolo unde este fezabilă), un PPA pe termen lung cu o sursă eoliană sau solară (sau ambele), și completarea diferenței cu Garanții de Origine.

„Cea mai eficientă abordare este una hibridă”, afirmă Milan Kamaryt, expert în contracte PPA la Rezolv Energy. „Pe lângă reducerea costurilor, un astfel de mix protejează împotriva riscurilor de piață și întărește profilul ESG al companiei.”

De asemenea, Rezolv recomandă ca procentul de consum acoperit prin PPA să fie între 60 și 80%, pentru a păstra flexibilitate în cazul în care consumul real variază sau apar modificări în activitatea companiei.

Transformarea unei fabrici într-o unitate alimentată 100% cu energie regenerabilă este posibilă — dar nu se obține printr-o declarație sau o bifă într-un raport de sustenabilitate. Este nevoie de viziune strategică, de parteneri de încredere și de instrumente financiare și juridice bine calibrate.