România trebuie să se gândească la strategii prin care să atragă investiții în centre de date AI, esențiale în procesul de digitalizare națională, a declarat Radu Dudău, Președinte și co-fondator al Energy Policy Group.
„Dacă România vrea să fie parte din revoluția inteligenței artificiale, trebuie să înțeleagă că aceasta nu este doar o schimbare tehnologică, ci o transformare fundamentală a modului în care funcționează economia digitală. Din 2022, odată cu succesul fulminant al ChatGPT, s-a impus o paradigmă clară: „bigger is better”, adică puterea de calcul influențează direct capacitatea modelelor de AI generative”, a spus Dudău, la conferința „DigitALL 2025”, organizată de Energynomics.
În SUA deja funcționează centre de date de peste 5 GW capacitate, echivalentul a opt centrale nucleare precum cea de la Cernavodă. Aceste centre conțin sute de mii de procesoare Nvidia și modele AI de ultimă generație. În acest context, România trebuie să decidă ce direcție vrea să urmeze: ce procesoare va folosi, ce modele de AI va adopta și, esențial, ce investitori vrea să atragă. Uniunea Europeană încearcă să creeze un cadru competitiv, însă în acest moment oferă mai ales finanțare și direcții generale. SUA, în schimb, au avut până recent un cadru formal prin care un număr limitat de țări aveau acces neîngrădit la tehnologie AI americană. Țări precum Elveția, Polonia sau Singapore erau pe listă, dar nu și Israel sau unele state din Golf. Acest cadru a fost desființat de administrația Trump, înlocuit cu negocieri bilaterale directe.
„În acest context, România trebuie să își definească clar ce are de oferit. Din păcate, nu suntem printre candidații cei mai atractivi din UE. Țările scandinave oferă energie regenerabilă abundentă și temperaturi scăzute (ideale pentru răcirea echipamentelor). Peninsula Iberică beneficiază de regenerabile și stabilitate energetică. Germania și Olanda au cerere ridicată. Un avantaj al AI este că etapa de training nu depinde de locație, ci de proximitatea față de surse de energie. Așadar, România ar putea deveni competitivă dacă acordă domeniului o prioritate strategică de politici publice. Fără implicarea statului, nu putem ține pasul”, a precizat Dudău.
El a adăugat că România trebuie să gestioneze și aspectele geopolitice, relația cu SUA și poziționarea în cadrul UE, pentru a accesa fondurile mobilizate. În UE, beneficiarii actuali sunt centrele de supercomputing deja existente, iar alte state se mișcă mai rapid decât România. În cadrul EPG există un grup de lucru dezvoltat împreună cu Ministerul Energiei, care aduce la aceeași masă sectorul IT, companiile de energie și furnizorii de servicii digitale. Deși grupul nu e încă de mari dimensiuni, sunt implicați actori importanți din ambele sectoare. Dar, după primele întâlniri, se observă o discrepanță de percepție: companiile energetice înțeleg digitalizarea prin prisma nevoilor operaționale (ex. integrarea bateriilor, optimizarea rețelelor), în timp ce marile companii de tehnologie, precum Google sau Microsoft, pornesc direct de la cloud și soluții avansate.
„Ele nu înțeleg de ce sectorul energetic nu este mai receptiv, chiar și atunci când sunt oferite sesiuni gratuite de training. Această diferență de viziune trebuie corectată dacă vrem ca energia și tehnologia să colaboreze eficient. România trebuie să se alinieze la ritmul schimbărilor globale, altfel riscăm să pierdem oportunități strategice majore”, a mai spus Dudău.
Conferința „DigitALL 2025” a fost organizată de Energynomics, în parteneriat cu reputate organizații precum CIO Council și EPG, cu susținerea partenerilor noștri: ABB, Corning, Datacor, Eaton Electric, Enevo Group, Procesio, Renomia, script.ai, Sunwire, Vertiv.