Concursul „Energy Visionaries” organizat de Energynomics a reunit idei curajoase și propuneri neconvenționale de la tineri care privesc viitorul energiei cu luciditate și entuziasm. Printre numeroasele contribuții valoroase, o idee s-a distins prin simplitate, aplicabilitate și potențial transformațional. Livia Cebotari este câștigătoarea ediției 2025. Ea ne-a convins cu o propunere care îmbină economia circulară, tehnologia și implicarea comunitară: conversia deșeurilor alimentare în biogaz pentru alimentarea transportului urban.

Provocările globale actuale, precum schimbările climatice și crizele energetice, necesită o regândire profundă a modului în care acționăm. În acest context, intervențiile punctuale și abordările izolate sunt ineficiente. Este necesară o schimbare de paradigmă: adoptarea unor soluții integrate, destinate să răspundă simultan mai multor nevoi ale unei comunități. Tranziția verde nu presupune doar renunțarea treptată la matricea energetică bazată pe combustibilii fosili în favoarea surselor de energie regenerabilă. Aceasta deține un rol esențial în prevenirea și combaterea poluării, în conservarea resurselor naturale și protejarea biodiversității. Tranziția energetică implică o reconfigurare a modului în care producem și consumăm energia.

Eficiența soluțiilor în domeniul energiei și al mediului poate fi comparată cu evoluția telefonului. Dacă telefoanele clasice aveau o singură funcție, smartphone-urile au revoluționat modul în care interacționăm cu tehnologia. Un singur dispozitiv cuprinde mai multe aplicații, care ne permit să comunicăm, să accesăm informații rapid și să gestionăm timpul. La fel, soluțiile ce reunesc multiple funcții într-o strategie unică devin „smartphone-ul” tranziției energetice. Mecanismele integrate creează sinergii care permit rezolvarea simultană a mai multor provocări din diverse domenii.

Dincolo de tehnologie și digitalizare, sustenabilitatea necesită o viziune curajoasă, capabilă să depășească abordările clasice și să integreze armonios elemente aparent incompatibile, dar care împreună pot genera rezultate durabile.

V-ați gândit vreodată ce pot avea în comun cojile de cartofi, transportul public și grija față de mediul înconjurător? Imaginați-vă o localitate în care resturile de la cină pun în mișcare transportul în comun din oraș. Astfel, deșeurile alimentare devin combustibil pentru autobuzele care duc copiii la școală, părinții la muncă și bunicii la cumpărături. Acest scenariu nu este doar un exercițiu de imaginație, ci o direcție de urmat pentru un viitor sustenabil. Implementarea unui program integrat de conversie a resturilor alimentare presupune includerea mai multor elemente interdependente: dezvoltarea infrastructurii necesare, colectarea și sortarea deșeurilor, încheierea parteneriatelor cu autoritățile locale, și nu mai puțin important, desfășurarea unor campanii de informare și educare.

În fiecare zi, cantități imense de resturi alimentare sunt aruncate la gunoi. Colectarea acestora direct din gospodării, restaurante, supermarketuri și piețe poate contribui la producerea energiei curate.

Obținerea biogazului din deșeuri alimentare reprezintă un exemplu de economie circulară, unde nimic nu se pierde, ci totul se transformă. Compus din metan și dioxid de carbon, acest gaz poate fi utilizat pentru generarea electricității, căldurii sau pentru alimentarea vehiculelor. Producerea biogazului implică construirea unor instalații de fermentare anaerobă.

Adaptarea rețelei de transport reprezintă un pas firesc în această direcție. Parteneriatele cu autoritățile locale pot facilita înlocuirea treptată a autobuzelor diesel cu vehicule alimentate cu biogaz.

Un alt aspect important îl reprezintă implicarea comunității în tranziția energetică. Educația joacă un rol-cheie în acest proces. Lansarea unor campanii de educare publică și crearea unor sisteme de recompensare pentru cetățenii care colectează și sortează deșeurile alimentare sunt măsuri esențiale. Conștientizarea impactului propriilor acțiuni îi determină pe oameni să contribuie la schimbare.

Printre beneficiile acestei idei se numără reducerea semnificativă a emisiilor de CO₂ și a costurilor aferente achiziționării combustibililor fosili. De asemenea, scad considerabil cheltuielile de depozitare a deșeurilor și dispar mirosurile pestilențiale din apropierea gropilor de gunoi.

La o primă vedere, ideea transformării deșeurilor în cantități suficiente de biogaz pentru alimentarea transportului public al unei localități poate părea desprinsă dintr-un scenariu irealizabil. Totuși, orașul Växjö din Suedia demonstrează că acest concept este perfect fezabil. Prin adoptarea unor politici ambițioase de mediu și investind constant în tehnologii, orașul scandinav a devenit un model în materie de sustenabilitate și un pioner în lupta împotriva schimbărilor climatice. Astfel, nu este surprinzător faptul că a fost desemnat de către presa internațională „cel mai verde oraș din Europa”.

Viitorul nu aparține tehnologiilor, ci oamenilor care aleg să folosească în mod inteligent aceste tehnologii. Într-o lume în care resturile de la cină pot deveni energie, soluția reprezintă o simplă schimbare de perspectivă. Deșeurile alimentare pot fi transformate în energie curată, iar provocările în oportunități. Marile schimbări încep cu o viziune ambițioasă însoțită de decizii îndrăznețe!

Despre autoare

Livia Cebotari este absolventă a Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București, precum și a Facultății de Drept a Universității din București.

A început să cocheteze cu domeniul energetic în timpul studiilor universitare. Interesul ei s-a reflectat în alegerea temelor pentru lucrările de licență și disertație. Ulterior, a elaborat mai multe articole de specialitate în care a cercetat efectele economice ale crizelor energetice și impactul sancțiunilor internaționale asupra sectoarelor energetice din țările membre ale Uniunii Europene. De asemenea, a participat la programul de stagii „Tinerii de azi – viitorul energiei de mâine”, parte a proiectului „Securitatea Energetică a Republicii Moldova”.

În prezent, Livia este consilier juridic în cadrul Băncii Comerciale Române.