Acasă » Evenimente Trecute » Evenimente Trecute Recomandate » Cu hidro la bine, dar mai ales la rău (Romanian HydroPower Energy Summit 2014)

Cu hidro la bine, dar mai ales la rău (Romanian HydroPower Energy Summit 2014)

21 februarie 2014
Evenimente externe
Gabriel Avăcăriței

George Constantin

Puternică nemulțumire, iminentă neliniște și o ușoară tentă de optimism – aceste sentimente au dominat summit-ul hidroenergiei din 2014. Vechi probleme, dar și noi provocări și-au găsit locul în agenda conferinței. Afirmațiile curajoase, adevărurile dureroase și întrebările fără răspuns au fost la ordinea zilei. Potențial există, investitori există, stabilitate nu. Despre costul apei uzinate, chiria albiei minore, impozitul pe construcții speciale, Tarnița, privatizare, mediu, certificate verzi și cote obligatorii se vor purta în continuare discuții aprinse. Este simplu de concluzionat: certă este doar incertitudinea!

Tranziția continuă

De 24 ani sectorul energetic se află într-o continuă tranziție și nici hidroenergia nu este mai prejos. Fie că discutăm despre separarea activităților din domeniul energetic și înființarea Hidroelectrica drept succesoare a RENEL și CONEL în anul 2000, fie că ne referim la creșterea spectaculoasă a costului apei uzinate din 2010, nu trebuie să înlăturăm din peisaj recentele probleme legate de reglementare și finanțare sau provocările privatizării și viitoarei listări.

Principala problemă a sectorului hidro rămâne în continuare costul apei uzinate, chiar dacă anul 2014 a introdus în clasament și impozitul pe construcțiile speciale. Dacă ne referim la microhidrocentrale, închirierea albiei minore și modificările succesive ale sistemelor suport reprezintă „cireașa de pe tort”. În fine, nici la capitolul legislație nu este roz situația.

Scumpire de 400% în 4 ani

Costul apei uzinate s-a mărit de peste 4 ori în 2010, de la 0,26 la 1,1 lei pentru fiecare mie de metri cubi. Hidroelectrica plătește în prezent 80 mil.€ pentru cantitatea de apă care valora în 2010 80 milioane de lei. Și nu este singurul producător afectat: la Rovinari, 13% din costul de producție al unui MWh este destinat apei de răcire necesare centralei termoelectrice. Apa este responsabilă pentru 48% din costurile de producție la Porțile de Fier și pentru 58% din costurile de producție la Târgu Jiu, sucursale care asigură circa 60% din producția hidro. La microhidrocentrale, situația poate fi și mai gravă, costurile aferente apei uzinate depășind în unele cazuri costul energiei electrice livrate, salvarea venind din partea certificatelor verzi. „Cadrul legal profund greșit își arată roadele în acest moment”, a apreciat în acest context Rodin Traicu, membru în Comisia pentru Industrii și Servicii. La rândul său, Mihai Teleanu, membru în directoratul Hidroelectrica a observat că „România este unică în Europa cu acest cost al apei uzinate […] care reprezintă o frână în valorificarea potențialului microhidroenergetic”.

Chiria albiei minore – minim 5 euro pe metrul pătrat pe lună – este un alt factor descurajant pentru investitori. Aceștia acuză lipsa oricăror modalități de cumpărare sau concesionare a spațiului destinat microhidroenergiei.

Ce valoare totală au și încotro se îndreaptă aceste sume considerabile de bani?

Reprezentanții AN Apele Române, persoane îndreptățite să răspundă la aceste întrebări, afirmă că banii rămân în sistem. „Contribuțiile le întoarcem în toate problemele de gospodărire a apelor”, spune Dragoș Cazan, director pentru managementul resurselor de apă, la Apele Române. Pe lângă declarații, industria și comentatorii au nevoie de documente și explicații concrete!

Impozitul pe construcțiile speciale, elementul de noutate al anului 2014, reprezintă încă o neclaritate. Ce se încadrează la construcție specială? Care este justificarea introducerii acestui impozit? Nimic nu se știe sigur, dar estimarea Hidroelectrica este că alte 40 milioane de euro se vor aloca în acest scop.

Sistemele suport destinate microhidroenergiei sunt și ele într-o continuă modificare, pornind de la OUG 57/2013 și terminând cu HG 994/2013. Amânarea sau reducerea certificatelor verzi pentru microhidrocentrale introduc noi date în ecuație și, cel mai important, obligă potențialii investitori să se orienteze către alte orizonturi.

Nici legislația în domeniu nu este excepția care să confirme regula: cantitatea excesivă de documente elaborate și clasica birocrație completează lista de factori negativi în acest domeniu hidro.

Mai sunt de vânzare 100 de microhidrocentrale

România prezintă încă un uriaș potențial hidro și microhidro, există investitori, specialiști, institute de proiectare de renume și metode de finanțare flexibile. Mai mult, anul acesta se prevede ca negocierile pentru centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești să intre în linie dreaptă, ceea ce ar însemna ca și România să întregească lista statelor europene cu condiții favorabile ce realizează astfel de amenajări.

Continuă și privatizările microhidrocentralelor aparținând Hidroelectrica, fiind de așteptat să fie scoase la licitație toate capacitățile care nu reprezintă monumente istorice – numărul estimativ este 100. Doi dintre jucătorii importanți din piața microhidroenergiei, CEZ și Hidroelectrica, au finalizat recent programe de modernizare și retehnologizare, cu rezultate pozitive.

„Microhidrocentralele nu reprezintă o amenințare la adresa mediului, dimpotrivă”, a susținut Mihai Teleanu, de la Hidroelectrica.  De altfel, și președintele Asociației Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, este de părere că dezvoltarea proiectelor de microhidrocentrale este dorită în continuare, însă „nu cu orice preț”, pe primul loc fiind sustenabilitatea din toate punctele de vedere!

În iunie-iulie, va funcționa și tariful reglementat pentru energia regenerabilă

A fost anunțată și introducerea tarifului reglementat în sistemul suport de promovare a energiei regenerabile începând cu lunile iunie-iulie, microhidrocentralele cu puteri instalate de până la 1 MW având posibilitatea de a opta pentru această formă de sprijin. „În iunie-iulie, va funcționa și tariful reglementat pentru energia regenerabilă – centrale pe biomasă funcționând în cogenerare cu puteri instalate de cel mult 2 MW, respectiv restul centralelor cu puteri instalate de cel mult 1 MW”, a anunțat Zoltan Nagy-Bege, membru în Comitetul de Reglementare al ANRE.

În fine, o concluzie după Romanian HydroPower Energy Summit, organizat de Govnet Conferences: investitorii nu știu ce au de făcut. La fel, nici factorii de decizie – problema este că cei din urmă sunt remunerați pentru acest lucru. Doza măruntă de optimism nu este suficientă pentru a depăși barierele legislative, financiare sau de reglementare. Rezultatele a peste 100 de ani de experiență sunt umbrite în prezent de lipsa de implicare, precum și de deficiența în administrare și coordonare.

Autor: Gabriel Avăcăriței

Jurnalist experimentat atât în mass-media tradiționale, cât și în cele noi, Gabriel este redactorul șef al Energynomics din 2013. Excelentele sale abilități de comunicare, organizare a informației și editare sunt puse la treabă zi de zi, pentru a dezvolta proiectele platformei de comunicare Energynomics: site-ul, revista și evenimentele proprii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *