Pentru români, prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie reprezintă principalul beneficiu așteptat de la tranziția energetică, relevă un nou sondaj realizat pentru Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI).
Opt din zece români (80%) afirmă că creșterea prețurilor la energie le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimele 12 luni, aceasta fiind cea mai mare pondere din UE, și mai mult de jumătate (55%) afirmă că și-au redus cheltuielile pentru alimente sau sănătate, aceasta fiind de asemenea cea mai mare pondere. Măsurile de combatere a schimbărilor climatice rămân așteptarea fundamentală: 67% dintre români văd în tranziția energetică o încetinire a schimbărilor climatice.
Aproape jumătate dintre români (47%) afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la familie și prieteni din cauza creșterii prețurilor la energie, aceasta reprezentând cea mai mare pondere din UE.
În schimb, trei din patru români (76%) afirmă că tranziția energetică reprezintă o urgență pentru țara lor (UE: 75%). Întrebați ce se așteaptă să aducă tranziția energetică, cu mai multe răspunsuri posibile, 79% menționează prețuri mai stabile sau mai scăzute, 75% dependență redusă de petrolul și gazul din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice. În fiecare stat membru, majoritatea populației se așteaptă ca aceasta să încetinească schimbările climatice, de la 58% în Estonia până la 87% în Ungaria. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale celui de-al optulea Sondaj BEI cu privire la climă, publicat astăzi de Banca Europeană de Investiții (BEI).
Realizat de Ipsos bva pe un eșantion de 23 000 de persoane în toate cele 27 de state membre ale UE, sondajul vine într-un moment în care creșterea prețurilor la energie a redus semnificativ puterea de cumpărare a opt din zece români. Toate cele trei beneficii așteptate de la tranziția energetică sunt menționate de o majoritate, însă ordinea lor s-a schimbat față de 2022. În urmă cu patru ani, încetinirea schimbărilor climatice era beneficiul menționat cel mai frecvent în România și în 18 alte state membre, reducerea importurilor de petrol și gaze în opt state, iar prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie nu au fost menționate în niciun stat. Astăzi, prețuri mai stabile sau mai scăzute la energie ocupă primul loc în România și în alte șapte state membre, dependența redusă în 16, iar clima în trei.
„Gospodăriile românești au simțit impactul creșterii prețurilor la energie asupra puterii lor de cumpărare mai acut decât oricare altele din Europa,” a spus vicepreședintele BEI, Ioannis Tsakiris.
„Consolidarea securității aprovizionării și producerea unei cantități mai mari de energie curată la nivel național pot contribui la asigurarea unei energii mai fiabile și mai accesibile pentru familiile din România.”
Întrebați ce s-ar întâmpla dacă UE ar avansa prea încet în ceea ce privește tranziția energetică, românii au menționat în primul rând facturile: 80% consideră că o creștere pe termen lung a prețurilor la energie și a costului de trai reprezintă un risc (UE: 79%), înaintea celor 74% care menționează o dependență mai mare de petrolul și gazul din import. Partea pozitivă este mândria: doi din trei români (66%) menționează că s-ar simți mai mândri că sunt europeni dacă UE ar deveni independentă din punct de vedere energetic (UE: 62%).
De ce prețurile sunt importante
Creșterea prețurilor la gaz, combustibilul pentru autovehicule, păcura sau energia electrică a redus „semnificativ” puterea de cumpărare a opt din zece români (80%) în ultimele 12 luni (UE: 60%), aceasta reprezentând cea mai mare pondere din UE, inclusiv 34% care menționează un impact „foarte semnificativ” (UE: 20%), cea mai mare pondere din UE.
Pentru a-și acoperi cheltuielile pe fondul creșterii prețurilor, 55% din respondenți afirmă că și-au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate (UE: 38%), cea mai mare pondere din UE, în timp ce 27% au redus temperatura de încălzire a locuinței. Pentru unii, creșterea prețurilor la energie a însemnat mult mai mult decât simple reduceri: 27% afirmă că s-au îndatorat, au solicitat ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi de energie (UE: 16%), una dintre cele mai mari ponderi din UE.
În ceea ce privește traficul rutier, șapte din zece români (71%; UE: 60%) afirmă că creșterea prețurilor le-a schimbat modul în care își folosesc mașina, una dintre cele mai mari ponderi din UE: 29% au redus deplasările pentru nevoi fundamentale, cum ar fi cumpărăturile, programările la medic sau demersurile administrative; 47% au renunțat la o vacanță sau o vizită la familie și prieteni (UE: 30%), cea mai mare pondere din UE; 19% conduc acum cu viteză mai mică pentru a economisi combustibilul; iar 32% au înlocuit deplasările cu autoturismul personal cu folosirea în comun a autoturismelor, transportul public, mersul cu bicicleta (UE: 22%), una dintre cele mai mari ponderi din UE.
Fabricat în Europa
Pentru a face posibilă tranziția, 79% dintre români doresc ca energia cu emisii reduse de carbon să fie considerată o prioritate (UE: 87%). Energia solară ocupă primul loc (46%), înaintea energiei eoliene (26%), în timp ce gazul natural (24%; UE: 10%), deține una dintre cele mai mari ponderi din UE.
Întrebați care ar trebui să fie abordarea prioritară în UE în ceea ce privește tranziția energetică, 55% dintre români ar prefera să se construiască o industrie europeană competitivă în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest proces ar dura mai mult (UE: 55%); 34% ar implementa mai rapid tehnologii curate, folosind echipamente importate (UE: 29%). Fabricarea în Europa reprezintă abordarea preferată în toate cele 27 de state membre.
Majoritatea românilor (54%) ar prefera ca țările UE să își pună în comun resursele pentru a finanța investițiile. În toate cele 27 de state membre, europenii preferă să își pună în comun resursele.
