În prima linie a transformării energetice digitale a României, Corneliu Bodea, CEO al Adrem și președinte al Centrului Român de Energie, descrie modul în care compania a evoluat de la un contractor EPC tradițional la un integrator de infrastructură inteligentă. În această conversație, el prezintă trecerea Adrem către automatizare, analiză și flexibilitate — unde bateriile, senzorii și software-ul funcționează împreună pentru a echilibra rețelele în timp real. Vorbind deschis despre reglementare, asigurări și riscuri în sectorul BESS, care se dezvoltă rapid, Bodea solicită o schimbare de mentalitate: de la construirea de active la construirea de inteligență în jurul acestora, de la permisiune la încurajare și de la infrastructură statică la sisteme adaptabile, bazate pe date.

 

Adrem s-a poziționat ca lider în domeniul automatizării, infrastructurii energetice și integrării sistemelor inteligente. Care sunt proiectele recente care ilustrează cel mai bine această tranziție de la activitatea EPC tradițională la gestionarea digitalizată a energiei, bazată pe date?

Nu mai considerăm EPC ca fiind „sfârșitul proiectului”. Valoarea reală constă acum în modul în care infrastructura funcționează în timp – cum răspunde, cum se adaptează, cum învață.

Cea mai interesantă activitate a noastră este aceea în care automatizarea, senzorii și analizele devin parte din ADN-ul instalației în sine. De exemplu, am construit sisteme de control și monitorizare care nu numai că operează rețelele, dar și anticipează congestiile, detectează dezechilibrele și recomandă strategii de dispecerizare.

Încercăm să transformăm tranziția de la construirea de active la construirea de inteligență în jurul acestor active.

 

Pe măsură ce congestia rețelei și nevoile de echilibrare cresc în România, cum contribuie Adrem la proiectele care integrează activele regenerabile cu stocarea, contorizarea inteligentă și instrumentele de optimizare a rețelei?

Adrem este implicată în proiecte de hibridizare în care stocarea nu mai este un accesoriu, ci o componentă structurală a rețelei. Următoarea generație de rețele nu doar va transporta energie, ci o va și negocia.

Echipele noastre proiectează arhitecturi de control în care PV, BESS și sarcinile flexibile comunică între ele, își împart funcții locale de echilibrare și participă chiar la răspunsul de frecvență.

În același timp, activitatea noastră de contorizare și SCADA furnizează datele necesare pentru a face această coordonare reală. Rețeaua viitorului nu va trebui să fie mai mare, ci mai inteligentă pe unitate de capacitate — optimizată prin date, automatizare și flexibilitate distribuită.

 

De mult timp pledați pentru inovare în ecosistemul energetic al României. Din perspectiva dumneavoastră, care sunt schimbările legislative sau tehnologice cele mai urgente în acest moment pentru a asigura că actorii industriali pot susține decarbonizarea și își pot menține competitivitatea?

Trebuie să trecem de la „permisiune” la încurajare. Reglementările încă privesc stocarea, flexibilitatea și generarea distribuită prin prisma veche “generare-transmisie-consum”. Acest model este depășit.

Acum avem nevoie de un cadru în care flexibilitatea să aibă un preț, în care operatorii de rețea să poată asigura echilibrarea la nivel local și în care investitorii să știe cum să monetizeze stocarea.

Tehnologia există deja; reglementarea trebuie să țină pasul. Și acest lucru necesită curaj – pentru a simplifica, a standardiza și a avea încredere că piața poate gestiona complexitatea dacă i se permite acest lucru.

 

Cât de conștienți sunt dezvoltatorii locali și EPC-urile de riscurile tehnice și operaționale specifice asociate proiectelor BESS în etapele inițiale de proiectare și construcție?

Conștientizarea este în creștere, dar înțelegerea este încă superficială. Toată lumea știe că „bateriile pot lua foc”, dar puțini înțeleg de ce – sau cum să prevină defecțiunile în cascadă prin proiectare și controale.

Gestionarea termică, armonicele, EMC, împământarea și, în special, securitatea software-ului sunt adesea subestimate.

Lecția pe care încercăm să o împărtășim clienților este simplă: proiectele BESS sunt sisteme de control cu hardware atașat, nu invers. Cei care înțeleg acest lucru din timp evită majoritatea problemelor ulterioare.

 

Cum este abordată în prezent asigurarea ca o condiție prealabilă pentru bancabilitate și care sunt principalele lacune de înțelegere dintre dezvoltatori, finanțatori și asigurători?

Asigurările sunt tratate prea des ca niște formalități administrative, nu ca o inginerie. Dezvoltatorii se bazează pe polițe generice; asiguratorii nu dispun de date tehnice pentru a evalua riscul; băncile bifează caseta și trec mai departe.

Dar bateriile nu sunt module fotovoltaice — ele respiră, îmbătrânesc și reacționează la mediul înconjurător. O evaluare credibilă a riscurilor trebuie să coreleze strategia operațională (DoD, C-rate, temperatură) cu expunerea financiară.

Până când cele trei părți — ingineri, finanțatori, asiguratori — nu vor vorbi aceeași limbă tehnică, vom continua să vedem așteptări neconcordante și prime supraevaluate.

 

Ce provocări ați întâlnit atunci când ați aplicat produsele tradiționale de asigurare la proiectele de stocare a energiei în baterii și cum ar putea acestea să fie mai bine aliniate la riscurile reale ale proiectelor?

Produsele tradiționale au fost concepute pentru active statice — oțel, beton, transformatoare. Bateriile sunt chimice și dinamice. Principala provocare este că majoritatea polițelor exclud exact ceea ce se poate întâmpla: defecte de proiectare, degradare și propagare termică.

Avem nevoie de asiguratori care să înțeleagă ingineria sistemelor, nu doar tabelele actuariale.

Un model mai bun ar lega condițiile de asigurare de calitatea controlului verificat: testare certificată (UL 9540A, IEC 62933), audituri de securitate cibernetică și pregătire pentru intervenții de urgență. Recompensați-i pe cei care construiesc în siguranță, nu doar pe cei care completează formulare!

 

Cum remodelează proiectele PV + BESS co-localizate nevoile de asigurare și în ce măsură sunt companiile românești pregătite să evalueze și să modeleze acest nou profil de risc?

Colocarea schimbă totul. Riscul nu mai vine din „două active puse unul lângă altul”, ci un ecosistem comun — un singur EMS, un singur punct de interconectare, o singură logică operațională.

Pierderile și defecțiunile se propagă mai repede și mai amplu. Asta înseamnă că asigurările trebuie să evolueze de la acoperirea activelor la acoperirea sistemului.

Dezvoltatorii români învață repede, dar încă ne lipsesc metode standardizate pentru modelarea comportamentului combinat al PV + BESS. Acesta va deveni următorul test de maturitate pentru piața noastră.

 

Care sunt principalele riscuri legate de amplasament și integrare pe care dezvoltatorii ar trebui să le anticipeze atunci când implementează BESS alături de activele de generare?

Integrarea este punctul în care majoritatea proiectelor eșuează — nu e vorba despre chimie, ci despre interfețe.

Selectivitatea electrică, coordonarea protecției, siguranța împotriva incendiilor și separarea clară între sistemele IT și OT — acestea nu sunt „extraopțiuni”, ci mecanisme de supraviețuire.

Cu cât sistemul este mai inteligent, cu atât marja de eroare este mai mică. De aceea, abordarea noastră este să proiectăm mai întâi reziliența operațională și abia apoi performanța. Un sistem bine construit trebuie să continue să funcționeze în siguranță chiar și atunci când ceva — sau cineva — nu funcționează corect.

Autor: Gabriel Avăcăriței

Gabriel Avăcăriței este jurnalist și comunicator cu peste un deceniu de experiență în sectorul energetic din România. Din 2013, este redactor-șef al Energynomics, cea mai importantă platformă de comunicare B2B pentru industria energetică la nivel național. Gabriel moderează toate conferințele și dezbaterile Energynomics, aducând claritate și profunzime discuțiilor dintre factorii de decizie politică, liderii de afaceri și inovatori. Sub coordonarea sa, Energynomics a evoluat în cel mai cuprinzător proiect editorial din domeniul energetic din România, combinând un site de știri, o revistă trimestrială și un portofoliu larg de evenimente din industrie care informează și conectează comunitatea energetică.