Sari la conținut
Acasă » Interes general » Conferința AHK România „Cities of Tomorrow” a identificat provocările momentului – reziliența la schimbările climatice și la cele geopolitice

Conferința AHK România „Cities of Tomorrow” a identificat provocările momentului – reziliența la schimbările climatice și la cele geopolitice

    29 octombrie 2025
    Dezvoltare profesională
    energynomics

    Orașele viitorului nu mai pot fi gândite doar în termeni de infrastructură și urbanism, ci ca ecosisteme vii, capabile să răspundă rapid și inteligent la provocările climatice, economice și geopolitice. Aceasta este una dintre principalele concluzii după ediția din 2025 a conferinței „Cities of Tomorrow”, organizată de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara și Visit Timișoara, în perioada 23–24 octombrie. Evenimentul, desfășurat sub tema „Liveable Cities: People, Skills & Innovation”, a oferit un cadru consistent de dialog între reprezentanți ai administrației publice, mediului de afaceri și experți în dezvoltare urbană din Austria, Elveția, Germania și România.

    În deschiderea conferinței, Sebastian Metz, directorul general al AHK România, a subliniat că orașele reprezintă motorul schimbării, dar și spațiul unde se manifestă cel mai vizibil presiunile globale: „Vrem să discutăm despre ce înseamnă cu adevărat liveable cities – comunități  care oferă o bună calitate a vieții, infrastructură modernă și servicii eficiente,  dar și despre modul în care, mai ales în contextul actual, extrem de volatil, orașele pot deveni mai reziliente în fața provocărilor geopolitice, economice, climatice și tehnologice. […] Soluțiile se regăsesc prin cooperare regională, inovare locală și o mai strânsă conectare între administrație, mediul privat și societate.”

    Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a atras atenția asupra necesității ca administrațiile locale să-și asume curajul de a inova, chiar și cu riscul de a greși. Una dintre marile provocări ale administrațiilor publice este evitarea inerției și menținerea focus-ului pe cetățeni. O alta este capacitatea de a inova și de a încerca lucruri noi. “Noi încercăm să rupem acest cerc vicios aici, în Timișoara, pentru că de ceva vreme, mai  exact în ultimii cinci ani, am atras peste 350 de milioane de euro pentru multe proiecte pe fonduri europene, în primul rând pe mobilitate urbană, pentru înnoirea flotei de transport în comun, dar și pentru școli sau grădinițe”, a declarat el.

    Dimensiunea umană a orașelor a fost evidențiată și de Anja Zougouari, consulul Republicii Federale Germania la Timișoara: „Inima unui oraș nu o reprezintă clădirile sau documentele sale, ci oamenii – ideile și competențele lor, dorința lor de implicare și curajul de a produce schimbare.”

    Dezbaterile au pus accent pe smart urbanism – un concept tot mai prezent în strategiile de dezvoltare urbană. Profesorul Vicente Carabias-Hütter, de la Universitatea de Științe Aplicate din Zürich și responsabil Smart City al orașului Winterthur, a prezentat transformarea acestuia dintr-un centru industrial într-un oraș al inovației și culturii. Un oraș inteligent este acela care oferă un standard înalt de viață cu un consum redus de resurse. Aceasta se realizează prin rețele integrate de infrastructură – energie, transport, comunicații – și prin participarea activă a cetățenilor și actorilor economici, a explicat el. Modelul elvețian de Smart City Implementation a fost prezentat ca un ghid de referință pentru administrațiile locale care doresc să combine inovația tehnologică cu eficiența energetică și implicarea comunității.

    Un alt exemplu de bună practică a venit din Austria, prin prezentarea lui Christian Nußmüller, expert în planificare urbană la Primăria Graz. Acesta a arătat cum decarbonizarea transportului, economia circulară și protejarea spațiilor verzi contribuie direct la calitatea vieții urbane. Pe termen lung, dezvoltarea unui oraș reușit se bazează pe cooperare interdisciplinară între administrație, mediul privat, mediul academic și cetățeni. Aceasta trebuie să fie transparentă și echitabilă la toate nivelurile de guvernare, a spus el.

    Evenimentul a inclus și competiția tradițională de proiecte urbane, care a premiat inițiative din administrație, mediul de afaceri și societatea civilă. Câștigătorii ediției din 2025 au fost: Routemix, pentru proiectul „Asistent de mobilitate urbană bazat pe inteligență artificială”; Primăria Sibiu, cu proiectul „Conectarea Sibiului printr-un coridor verde/albastru pe malurile râului Cibin”; și Asociația ÎntreVecini, pentru proiectul „Construim comunități”.

    „Cities of Tomorrow” rămâne evenimentul-fanion al AHK România dedicat dezvoltării urbane și regionale, un spațiu de întâlnire între administrații, companii și experți interesați să construiască orașe mai sustenabile, mai competitive și mai atractive. Ediția din acest an a reunit peste 250 de participanți, confirmând relevanța temei și a dialogului transnațional pentru viitorul urban al României.

    Energynomics a fost partener media al evenimentului și a contribuit la realizarea mesei rotunde pregătitoare de la Cluj-Napoca (29 septembrie) pe tema Eficiența energetică și managementul energiei.

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *