Legea bugetului de stat pare că a devenit aproape opțională, cheltuielile cu salariile și pensiile absorb o mare parte din veniturile bugetare, investițiile în infrastructură și modernizare rămân la un nivel modest iar deficitul comercial arată că România consumă mai mult decât produce, fără o strategie clară de reindustrializare, consideră Cristina Chiriac, președinte-fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
„Unul dintre cele mai mari semnale de alarmă ale economiei românești este faptul că Legea bugetului de stat pare că a devenit aproape opțională. Am început anul trecut, cu un deficit prognozat de 5% din PIB, l-am rectificat la 6,9%, iar în final am ajuns la 8,6% pe cash, fapt care a atras atenția agențiilor de rating și a piețelor financiare, care au început să privească România cu un grad ridicat de scepticism. Aceste derapaje sunt mai mult decât simple ajustări – ele subminează încrederea investitorilor, agențiilor de rating și a mediului de afaceri. Pentru ca bugetul de stat să fie un instrument real de dezvoltare, nu doar o listă de cheltuieli și împrumuturi, este nevoie de: prioritizarea investițiilor față de consum, o execuție bugetară disciplinată, nu rectificări care destabilizează finanțele publice, reducerea dependenței de împrumuturi externe, prin creșterea veniturilor interne (…) Dacă privim structura bugetului României, vedem clar problema: cheltuielile cu salariile și pensiile absorb o mare parte din veniturile bugetare, investițiile în infrastructură și modernizare rămân la un nivel modest, deficitul comercial arată că România consumă mai mult decât produce, fără o strategie clară de reindustrializare”, susține Cristina Chiriac, într-o analiză recentă.
În viziunea șefei CONAF, țările care atrag investiții industriale oferă stimulente fiscale, nu impozite suplimentare, și oferă ca exemplu Polonia, Ungaria și Cehia, care au reușit să creeze un mediu atractiv pentru investitori. „Ajustările fiscale necesare pentru reducerea deficitului vor fi dificile și trebuie realizate fără a afecta grav creșterea economică”, menționează aceasta.
„Dacă România nu își schimbă abordarea fiscală, riscăm să intrăm într-un cerc vicios în care statul se împrumută tot mai scump, iar economia privată este sufocată de taxe impredictibile. Trebuie să punem capăt acestui model și să ne îndeplinim obligațiile asumate fie că vorbim de: legea bugetului de stat, PNRR sau de programul de ajustare fiscală agreat cu Uniunea Europeană (până în 2031), și să înțelegem provocările implementării lor. Estimările guvernamentale în 2025 privind creșterea economică de 2,5% par optimiste doar la o simplă analiză, având în vedere că anul trecut s-a estimat 3,4% și s-a realizat doar 1%. Ținta menținerii deficitului bugetar la 7% pare o provocare majoră, având în vedere că încă ne împrumutăm mult și scump deși am putea accesa fonduri europene sau accesa miliardele disponibile din PNRR. Oricât de bune ar fi intențiile Guvernului, cheia succesului va fi determinată de: rezistența mediului de economic și social, impactul asupra creșterii economice (reducerea deficitului prin creșteri de taxe și tăieri de cheltuieli ar putea încetini economia, ceea ce ar afecta veniturile bugetare și ar face ajustarea mai dificilă) și, cel mai important, credibilitatea guvernului”, apreciază Chiriac.
Potrivit sursei citate, una dintre cele mai mari oportunități ale României „încă mai este” Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cristina Chiriac avertizează, însă, că riscul de a nu accesa integral fondurile alocate este real și trebuie tratat cu seriozitate.
„Avem la dispoziție fonduri europene semnificative, dar cu o condiție esențială: să facem reformele promise. Aici intervine conceptul de guvernanță corporativă, un model care poate aduce mai multă transparență și eficiență în utilizarea banilor publici. Totuși, România se confruntă cu dificultăți majore în implementarea reformelor din PNRR, inclusiv în domenii esențiale precum digitalizarea administrației și reforma pensiilor. Riscul de a nu accesa integral fondurile alocate este real și trebuie tratat cu seriozitate. PNRR este un test important: putem arăta că știm să guvernăm cu responsabilitate sau putem pierde această oportunitate, ceea ce ne-ar lăsa doar cu opțiunea unor noi împrumuturi. A doua variantă nu este sustenabilă”, a explicat reprezentanta CONAF.