Un raport al Institutului Național de Statistică de vineri indică faptul că energia electrică a fost mai scumpă în noiembrie cu 62,36% în ritm anual, dar a scăzut cu 2,5% față de luna precedentă. Raportul folosește, cel mai probabil, bilanțul facturilor la energie, și nu prețul energiei marfă. Conform datelor analizate de Energynomics din raportul lunar al principalului operator al pieței energiei, OPCOM, rezultă însă că prețul energiei-marfă, cel puțin pe segmentul cel mai uzitat, Piața pentru Ziua Următoare, a scăzut cu 26,1% în termeni nominali (lei) și 27,71% exprimat în euro, în noiembrie 2025, față de luna similară a anului anterior. Cota de piață a PZU a scăzut și ea, de la 34,35% la 32% în perioada analizată, probabil pe fondul semnării a numeroase contracte bilaterale în piață. Volumul tranzacțiilor pe PZU a scăzut cu 19,42%, iar valoarea tranzacțiilor, exprimată în lei, s-a diminuat cu 45%, la circa 815 miliarde lei.
Astfel, prețul mediu de închidere din noiembrie pe PZU a fost de 617,91 lei/ MWh, sau 121,48 euro.
În noiembrie 2025, principalele piețe europene de energie electrică au înregistrat creșteri de prețuri față de octombrie, cu excepția pieței iberice, care a înregistrat cel mai scăzut nivel din iunie, potrivit AleaSoft. Italia a fost piața cu cel mai mare preț lunar, de 117,09 euro/MWh. Prețurile medii ale piețelor din Europa au urcat în noiembrie față de octombrie peste pragul de 85 de euro, însă rămân însă sub media PZU.
Dispariția subvenției și majorarea TVA au dus la inflamarea costului la consumator, în pofida scăderii prețului energiei-marfă, în România.
De altfel, raportat la paritatea puterii de cumpărare, potrivit Eurostat, România s-a aflat în prima jumătate a anului printre țările cu cele mai mari prețuri pentru consumatorii rezidențiali.
Prețurile mari, cauzate de o piață încă disfuncțională
Încetarea subvențiilor a dus la majorarea prețului final al facturilor, prețul-energiei marfă mediu – de circa 40% din totalul facturii, fiind efectiv mai mic în prezent decât la data lansării sistemului de plafonare. Costul afișat în facturi are o componentă reglementată de 60%, care conține și anumite taxe majorate de guvern anul acesta, spun furnizorii. Astfel, de la 1 iulie, taxa pe cogenerare s-a majorat de la 3,5 la 8,4 lei/MWh, TVA a crescut de la 19 la 21% la 1 august, serviciile de sistem au crescut de la 7,04 la 12,79 lei/MWh, iar de la 1 noiembrie, taxa de cogenerare a avansat din nou, la 13,06 lei/MWh. Factura include tarife de distribuție, transport și servicii de sistem, contribuții pentru certificate verzi, CfD și cogenerare dar și taxe, precum accize și TVA.
Totodată, concurența dintre furnizori se resimte puternic în ultima perioadă, cei care vor să-și majoreze cotele de piață anunțând oferte greu de susținut pentru anumite perioade și anumite categorii sau număr de noi clienți. Cu toate acestea, numărul furnizorilor și participanților activi la piață a scăzut de la 48 în decembrie 202, la 26 în prezent (la nivelul lunii iulie 2025). În același timp, piața resimte din plin lipsa traderilor de energie, care au produse cu mult mai flexibile și pot ieși și pe piețe externe.
”Traderii sunt singurii care pot ține piept producătorilor în piață”, spun oficiali ai AFEER. Ieșirea traderilor mari din piață și reticența lor de a reintra, de frica suprataxării, produc distorsiuni și afectează concurența, lichiditatea și prețul final.
”Multă lume e reticentă să reintre în România, un singur mare trader a reînceput să acționeze pe piață”.
Alte probleme ale pieței includ lipsa de transparență a pieței libere a contractelor bilaterale, în acest fel prețul de referință (benchmark) fiind mai greu de determinat, precum și lipsa unei piețe a Garanțiilor de Origine, care, dacă guvernul pune în mișcare toate mecanismele necesare, împreună cu arbitrul pieței, s-ar putea lansa abia la 1 ianuarie 2027.
