Peste două miliarde de euro din finanţarea oferită de Uniunea Europeană (UE) pentru a ajuta întreprinderile să economisească energie au avut o contribuţie modestă la atingerea obiectivelor climatice ale UE şi, în unele cazuri, multe proiecte ar fi fost realizate şi în lipsa sprijinului din partea UE, a anunţat Curtea de Conturi Europeană (CCE).

Într-un raport special publicat luni, Curtea de Conturi Europeană face apel să se clarifice contribuţiile pe care fondurile UE le aduc la eficienţa energetică în întreprinderi. Auditorii concluzionează că finanţarea din partea UE este în continuare insuficient corelată cu nevoile întreprinderilor. În plus, rezultatele preconizate ale acestei finanţări – deşi cadrul de monitorizare existent face imposibilă identificarea lor – vor furniza, cel mai probabil, doar o contribuţie modestă la obiectivele UE în materie de eficienţă energetică. Printre altele, auditorii au identificat dovezi care sugerează că o serie de proiecte ar fi putut fi implementate şi fără sprijin public.

Auditorii observă că nivelul planificat al sprijinului acordat în cadrul politicii de coeziune a UE a scăzut în ultimii ani, de la un pachet financiar global stabilit, în 2016, la 3,2 miliarde de euro până la 2,4 miliarde de euro în 2020. În plus, majoritatea cheltuielilor s-au concentrat în doar câteva state membre. O proporţie de aproximativ două treimi din cheltuielile alocate pentru eficienţa energetică în întreprinderi corespunde doar unui număr de cinci state membre (Cehia, Polonia, Germania, Italia şi Bulgaria).

„Îmbunătăţirea performanţei energetice a întreprinderilor, indiferent de sectorul în care îşi desfăşoară activitatea, este esenţială dacă UE doreşte să îşi atingă obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030. Cu toate acestea, până în prezent, efectul real pe care finanţarea din partea UE îl are asupra eficienţei energetice în întreprinderi rămâne neclar”, a declarat Samo Jereb, membru în cadrul Curţii de Conturi Europene responsabil de acest raport, conform Agerpres.

Raportul pune sub semnul întrebării valoarea adăugată reală pe care o are finanţarea din partea UE. Este clar că granturile acordate de UE joacă un rol atunci când întreprinderile iau decizii de investiţii. Însă, în majoritatea cazurilor, investiţiile care au primit finanţare erau deja planificate. Cu alte cuvinte, multe proiecte ar fi fost realizate şi în lipsa sprijinului din partea UE.