Acasă » Electricitate » Cătălin Stancu: Acordul ecologic european aduce hidrogenul în prim-plan

Cătălin Stancu: Acordul ecologic european aduce hidrogenul în prim-plan

29 aprilie 2021
Electricitate
Bogdan Tudorache

Uniunea Europeană are nevoie de un cadru de reglementare unitar și stimulativ, dacă vrem să avem hidrogenul verde cât mai repede în aplicații economice pe scală largă și nu doar în discuții teoretice. ”Încet-încet, hidrogenul intră și în zona practică. Sunt multe lucruri de făcut, e multă muncă de înțelegere – deși hidrogenul nu este o tehnologie nouă. Suntem într-o logică complet diferită, și asta cumva vine în special din zona de politici generale europene. Green Deal-ul aduce hidrogenul în prim-plan”, a spus Cătălin Stancu, Associated Senior Expert, Horvath & Partners, în cadrul conferinței „Proiectul Hidrogen – dezbaterea pentru România”, organizate online de Energynomics.

”E clar că avem nevoie și în România de un cadru de reglementare stimulativ, cadru care nu există nici la nivelul Uniunii Europene. E nevoie și de o logică economică – dacă ne uităm la costuri, este greu să vorbim de hidrogen verde în condițiile în care avem nevoie să menținem competitivitatea economică, este nevoie de mecanisme de stimulare și de utilizarea finanțării din fonduri europene. Hidrogenul este o șansă inclusiv pentru industria energetică, el poate rezolva în bună măsură problemele legate de creșterea capacităților RES.

Nu avem cum să avem competitivitate economică în industria din România, dacă nu avem energie la un preț care să o permită”, a mai spus el.

Conform ANRE, prețul energiei pe piața PCCB a fost de 170 lei/MWh în 2017, de 200 de lei în 2018, de 240 de lei în 2019, 257 de lei în 2020, chiar și pe fondul scăderii cererii. Însă în prezent, pe piața forward, s-a ajuns la 300 de lei/MWh.

”Avem o problemă pe piață, pentru că avem o structură unică în Europa: pe piață participă companii care sunt organizate pe tehnologii. Este motivul pentru care atunci când într-o piață liberă se formează prețul, avem închidere a pieței pe ultima tehnologie intrată în ordinea de merit. În România, este cea bazată pe combustibili fosili, deci CE Oltenia închide ordinea de merit și are marea problemă a introducerii în preț a CO2. În fine, taxa pe CO2 a crescut într-un interval extrem de scurt, de la 20-25 de euro pe tonă în 2019, la un maxim de 47 de euro în martie 2021”, a spus Stancu. Or, tehnologiile sunt vechi, iar emisiile de carbon mari, ceea ce se reflectă în prețul final al energiei.

”E clar că avem nevoie urgent de capacități noi de producție și, dacă se poate, de tehnologii care au costuri variabile cât mai mici. Regenerabilele au costuri variabile zero, dar induc provocări mari pentru stabilitatea sistemului. Fără soluții de rezolvare a problemei intermitenței, este greu să mai mărești semnificativ capacitatea  RES într-un sistem energetic al României care are, oricum, mari probleme legate de vechimea echipamentelor – cam 80% din capacitatea de generare la nivel național este mai veche de 30 de ani. Acesta e motivul pentru care hidrogenul verde are o mare șansă de a intra într-o logică economică de dezvoltare a acestei tehnologii. Hidrogenul poate rezolva în bună măsură  problema stocării și astfel poate să permită intrarea în piață a unor capacități semnificative de regenerabile, care să ajute la formarea prețului energiei”, a mai spus el.

Conferința „Proiectul Hidrogen – dezbaterea pentru România” a fost organizată de Energynomics, cu sprijinul partenerilor noștri Chimcomplex, Horvath & Partners, Kawasaki Gas Turbines Europe, Metachim, Renovatio, Siemens Energy, Solar Turbines.

S-au înscris pe platforma MyConnector pentru a participa la dialog peste 300 de persoane.

Autor: Bogdan Tudorache

Activ în presa economică și de afaceri de 26 de ani, Bogdan a absolvit Dreptul, apoi a urmat cursuri intensive de economie și Business English. A avansat până în poziția de redactor-șef încă din 2006 și a asigurat managementul și politica editorială pentru numeroase publicații economice dedicate în special comunității investitorilor străini în România. Din 2003 și până în 2013 a fost activ mai ales în sectorul financiar-bancar. A început colaborarea cu Energynomics în 2013, remarcându-se prin cunoștințe avansate ale piețelor, comunităților de afaceri și un stil editorial matur, atât în limba română, cât și în engleză.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *