În rețeaua complexă a relațiilor economice europene, puțini oameni întruchipează mai bine valorile răbdării și continuității precum Sebastian Metz, directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Germano-Română (AHK România). Locuiește în România de mai bine de treisprezece ani, iar Metz se descrie zâmbind ca fiind „cel puțin pe sfert român”. Dincolo de umorul discret se găsește un adevăr profund: Sebastian Metz a devenit unul dintre cei mai credibili traducători între două economii care învață să crească împreună.

„După mai bine de un deceniu petrecut aici, da, pot spune că România este casa mea”, a declarat el pentru Watt’s Next, podcastul Energynomics moderat de Gabriel Avăcăriței. „Probabil că știu România mai bine decât Germania – călătoresc foarte mult, întâlnesc mulți oameni, văd lucrurile cu ochii mei.”

Metz și-a început cariera în domeniul bancar, la Deutsche Bank, unde și-a deprins gustul pentru precizie și structură. Studiind apoi economia, și-a descoperit o vocație diferită – nu de a urmări profitul în sine, ci de a crea legături, de a echilibra așteptările și de a construi încredere. Când a ajuns la București în 2012, AHK România era deja o instituție bilaterală în expansiune. Sub conducerea sa, AHK a devenit o platformă solidă de cooperare, reunind peste 700 de companii și o echipă de 25 de oameni, acoperind toate sectoarele, de la agricultură la soluții energetice de înaltă tehnologie.

„Nu suntem o organizație orientată spre profit, dar trebuie totuși să fim gestionați ca o companie — și pentru asta este nevoie de o echipă foarte bună. Sunt foarte mândru de asta.”

Disciplina profesională este completată de o abordare profund umană. Metz vorbește adesea despre colegi ca despre parteneri, mai degrabă decât ca despre subordonați, și despre relațiile bilaterale nu în termenii diplomației, ci ai unei comunități. „Suntem cu toții în aceeași barcă”, insistă el. „În loc să ne luptăm pentru felii dintr-un tort care nu crește, hai să-l facem împreună mai mare.”

Este filosofia care a ghidat AHK România în perioadele tulbure: pandemia, blocajele din lanțurile de aprovizionare, schimbările fiscale și o regiune afectată de război și incertitudine. Pentru Metz, ingredientul esențial al rezilienței este continuitatea – politică, administrativă și instituțională. „Dacă guvernul nu ar fi rămas în funcție, efectul ar fi fost dezastruos – nu numai pentru comunitatea de afaceri, ci pentru întreaga țară”, spune el fără ocolișuri. Stabilitatea, susține el, este condiția prealabilă pentru reformă, iar reforma este singura cale către competitivitate.

Viziunea sa asupra economiei României este mai degrabă pragmatică decât pesimistă. El crede că țara are un patrimoniu industrial unic: o rețea densă de universități, infrastructură de transport și energetică, precum și oameni calificați în toate regiunile. De asemenea, România are o vocație europeană care nu trebuie pierdută. „Aderarea la UE este cel mai mare avantaj al României”, subliniază el. „Este esențial să rămânem ferm pe calea pro-europeană și pro-occidentală.”

După atâția ani petrecuți la București, Metz vorbește cu aceeași familiaritate despre sisteme energetice și mentalități. Consideră că dezbaterea actuală privind tranziția energetică reprezintă o oportunitate pentru România de a-și alinia punctele forte cu transformarea Europei. Eficiența energetică, digitalizarea și infrastructura modernă nu sunt obiective abstracte, ci șanse reale de creștere a competitivității.

Optimismul său se sprijină pe realism: România va avea succes doar dacă va învăța să lege investițiile publice, politica industrială și capitalul uman într-o strategie coerentă. Iar puțini oameni sunt mai în măsură să contribuie la construirea acestei punți decât germanul care a devenit pe sfert român.

Despre “WATTs Next”

“WATTs Next” este noul podcast produs de Energynomics pentru liderii din domeniul energiei, conceput pentru a oferi o înțelegere clară a persoanelor care modelează industria, perspectivele despre viitor și provocările emergente. Obiectivul principal este de a merge dincolo de răspunsurile standardizate și de a pătrunde în perspectivele personale și profesionale ale interlocutorului.

Interviurile sunt structurate pe trei direcții esențiale:

1. Conturarea unui profil personal și profesional care să ofere o imagine autentică a parcursului profesional și a valorilor liderului intervievat.
2. Analiza celor mai actuale subiecte, pentru a înțelege ce urmează pentru industrie, care sunt implicațiile pentru companii și consumatori și pentru ce ar trebui să ne pregătim.
3. Explicarea unor concepte esențiale, prin demontarea miturilor și clarificarea noțiunilor complexe pentru un public mai larg.