2025 a adus pentru economia europeană un climat tensionat, iar România nu a făcut excepție. Investițiile germane au continuat, însă decalajele structurale, costurile ridicate ale energiei și turbulențele politice au pus presiune pe mediul de afaceri. În acest context, Sebastian Metz, CEO AHK România, privește spre 2026 cu un dublu mesaj: prudență în evaluarea riscurilor și încredere în potențialul pe care România îl poate transforma în rezultate concrete, dacă accelerează reformele și trece de la intenții la implementare.
Cum ați descrie anul 2025? Care au fost principalele cifre privind investițiile și comerțul dintre Germania și România și cum vedeți evoluția pieței energetice și a economiei în viitor?
Anul 2025 a fost unul mixt. Din punct de vedere pozitiv, relațiile economice germano-române au obținut succese notabile, marcate de mai multe investiții majore și anunțuri de noi proiecte. Printre acestea s-au numărat investiții semnificative ale Daimler la Sebeș, Diehl Aviation la Craiova, Stihl la Oradea, Knauf la Târnăveni și multe altele. Deosebit de remarcabile sunt investițiile planificate în sectorul apărării, cum ar fi cele ale Rheinmetall. În plus, am observat o activitate continuă din partea companiilor germane din comerțul cu amănuntul și industria prelucrătoare, precum și o tendință încurajatoare a companiilor românești de a explora treptat oportunități de afaceri pe piața germană.
Cu toate acestea, anul 2025 a fost modelat și de provocări geopolitice și structurale persistente. Costurile energiei rămân prea mari în România, iar România continuă să navigheze prin mai multe procese profunde de transformare: transformarea digitală, accelerată de creșterea inteligenței artificiale; tranziția verde către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, cu toate implicațiile sale sociale; și, din ce în ce mai mult, „transformarea securității”, care implică dezvoltarea unor capacități moderne de apărare și un ecosistem industrial de apărare emergent, cu lanțuri de aprovizionare eficiente.
Europa, în ansamblu, se află sub presiune economică, în special în ceea ce privește concurența neloială, măsurile de politică comercială neregulate ale partenerilor tradiționali, provocările lanțului de aprovizionare și accesul la materii prime critice, ca să menționăm doar câteva. În plus, provocările interne, cum ar fi suprareglementarea la nivelul UE, transferată la nivel național, turbulențele politice din timpul „super-anului electoral” 2024-2025 al României și o coaliție de guvernare adesea divizată, au afectat încrederea și predictibilitatea investitorilor.
Privind în perspectivă, sper că România își va valorifica pe deplin vastul potențial ca centru de inovare și tehnologie. Țara beneficiază de universități puternice, o comunitate IT vibrantă și inițiative ambițioase, cum ar fi RO AI Factory de către ICI și Universitatea Politehnica din București. Aceste evoluții ar trebui cultivate pentru a consolida ecosistemul de inovare al României.
Același lucru este valabil și pentru sectorul energetic. România are potențialul de a deveni un centru energetic regional, dar trebuie să trecem de la discuții la acțiune – în special în ceea ce privește stocarea energiei, extinderea rețelei, digitalizarea și capacitățile de producție. Proiecte precum Neptun Deep au pus bazele, dar implementarea continuă este esențială.
De asemenea, văd un potențial semnificativ în industria de apărare. Ideea de a înființa un centru de apărare în Europa de Sud-Est, așa cum s-a discutat la recenta conferință de apărare AHK, ar putea aduce beneficii majore pe termen lung – economice, tehnologice și strategice.
În cele din urmă, sectoarele agroalimentare din România dețin un mare potențial neexploatat. Extinderea industriilor de prelucrare a alimentelor ar putea ajuta la reducerea deficitelor comerciale. Dorința mea este ca România să adopte o abordare mai strategică și coordonată pentru valorificarea acestui potențial – transformând fundamente solide în rezultate tangibile.
Care sunt principalele investiții și proiecte ale Germaniei în România, în special în sectorul energetic?
Mă aștept să văd o implicare tot mai mare a Germaniei în industria de apărare a României în viitorul apropiat. Este important, însă, ca firmele locale să fie implicate activ în acest proces. Construirea certificărilor, know-how-ului și încrederii necesare va necesita timp, dar în cele din urmă va crea un ecosistem european de apărare robust și rezistent.
În sectorul energetic, mai sunt multe de făcut. Infrastructura rețelei trebuie să continue să se extindă, eficiența energetică ar trebui să se îmbunătățească, iar capacitățile de stocare trebuie crescute și trebuie să creăm o piață energetică mai lichidă – una dintre premisele cheie pentru scăderea prețurilor. De asemenea, avem nevoie de un cadru de reglementare mai favorabil investițiilor, în special pentru a sprijini companiile care combină finanțarea UE cu capitalul propriu. Domeniul prosumatorilor, în special, necesită o atenție și o reformă sporite.
Care sunt prioritățile Germaniei pentru sectorul energetic în 2026 și ulterior? Care sunt principalele tendințe?
Companiile germane văd oportunități puternice pe piața energetică din România, în toate domeniile, cum ar fi echipamentele, infrastructura rețelei, stocarea, producția, serviciile, dar și în domeniul eficienței energetice. Sunt puțin îngrijorat de capacitatea redusă de EPC (Inginerie, Achiziții și Construcții) din România, care ar putea crea blocaje în implementare. Iar oferta globală limitată de echipamente cheie și termenele lungi de livrare reprezintă, de asemenea, provocări.
Sunt optimist că proiectele mari de centrale electrice pe gaz vor avansa, sprijinind o eliminare treptată a cărbunelui fără probleme și în siguranță. Modernizarea capacităților nucleare existente și extinderea noilor capacități va continua. Dezvoltarea energiei eoliene terestre și poate offshore este, de asemenea, foarte promițătoare și ar putea avansa către noi etape în 2026, deschizând oportunități de afaceri interesante pentru ambele țări.
Cum au afectat recentele măsuri fiscale și administrative investitorii germani din România?
O problemă pe care trebuie să o subliniez este necesitatea eliminării impozitului minim pe cifra de afaceri. Această măsură contrazice atât standardele internaționale, cât și logica economică solidă – cifra de afaceri nu ar trebui impozitată. Descurajează investițiile și subminează obiectivul declarat al guvernului de a stimula creșterea economică. Eliminarea acestei taxe ar fi o modalitate foarte eficientă de a sprijini economia.
Nu a mai rămas mult loc pentru creșteri suplimentare ale impozitului pe profit. În schimb, accentul ar trebui pus pe reducerea cheltuielilor publice și îmbunătățirea eficienței cheltuielilor statului. Aceste reforme ar consolida încrederea investitorilor, ar consolida competitivitatea României și ar acționa ca multiplicatori puternici pentru creșterea viitoare.
Care sunt principalele obiective și indicatori cheie de performanță ai AHK România pentru perioada următoare?
Obiectivele AHK România sunt clare: să promoveze prosperitatea și creșterea durabilă în România prin deblocarea potențialului de afaceri existent – fie în producție, fie în cercetare și dezvoltare, în special în sectoare precum energia, apărarea, sănătatea sau industria alimentară.
Vom continua să fim o voce puternică pentru membrii noștri și pentru comunitatea de afaceri germano-română în ansamblu, menținând un dialog constructiv cu factorii de decizie și instituțiile publice. Obiectivul nostru comun rămâne același: legături de afaceri germano-române mai profunde și prosperitate pe termen lung pentru ambele economii.
Care sunt principalele provocări cu care se confruntă investitorii germani în România și cum pot fi abordate?
Reformele structurale sunt esențiale pentru a consolida încrederea și a atrage investiții. Reducerea deficitului bugetar este un pas cheie.
Acest lucru este crucial din două motive: în primul rând, finanțarea UE depinde de îndeplinirea obiectivelor de reformă și de deficit; pierderea accesului la aceste fonduri ar restricționa sever perspectivele de creștere ale României. În al doilea rând, nerespectarea disciplinei fiscale ar putea duce la retrogradarea investițiilor țării, declanșând ieșiri de capital și instabilitate economică. Evitarea unui astfel de scenariu trebuie să fie o prioritate absolută.
Dincolo de stabilitatea fiscală, guvernul ar trebui să se concentreze pe inițierea creșterii economice – utilizând strategic fondurile UE, investind în infrastructură, implementând reforme în mod consecvent și abținându-se de la măsuri care împovărează companiile.
În același timp, măsuri specifice, cum ar fi reducerea birocrației, scăderea costurilor energiei și promovarea unei colaborări mai strânse între universități și companii, ar îmbunătăți considerabil climatul investițional. Privatizarea parțială sau totală a întreprinderilor de stat – prin management profesionist sau listări la bursă – ar putea, de asemenea, spori eficiența și competitivitatea.
Pe scurt, România are toate ingredientele potrivite pentru succes – trebuie doar să continue să transforme potențialul în performanță.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în ediția tipărită a Energynomics Magazine, lansată pe 4 decembrie 2025.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
